* Suntem în săptămâna a 3-a după Rusalii. Sf. Ev. Matei, în pericopa evanghelică a acestei săptămâni (Mt 6, 22-33), ne redă un fragment din Predica de pe Munte a Mântuitorului, în care ne vorbeşte despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru creaţia Sa.
Această purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru făptura Sa poartă numele de Pronie sau Providenţă divină. Căci Dumnezeu nu este numai Făcătorul, Creatorul lumii şi al omului, ci, în acelaşi timp şi purtătorul ei de grijă. Nici nu ar fi de înţeles cum ar fi putut Dumnezeu să creeze făptura şi apoi, să o lase în părăsire, să nu-i mai poarte de grijă, de vreme ce şi noi oamenii, la rândul nostru purtăm de grijă copiilor noştri şi lucrurilor făcute de noi.
Pentru a înţelege mai bine acest lucru şi spre a ne convinge despre acest adevăr, Iisus ne trimite cu gândul la păsările cerului şi la crinii câmpului: "Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce veţi îmbrăca; oare nu este sufletul vostru mai mult decât hrană şi trupul mai mult decât îmbrăcăminte? Priviţi la păsările cerului că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel Ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?" (Mt 6, 25-26)
Prin aceste cuvinte, Mântuitorul ne atrage atenţia în acelaşi timp asupra nevoii unui bun discernământ care să stabilească o justă ierarhie a valorilor din viaţa noastră, respectiv între lucrurile veşnice şi cele trecătoare. Mântuitorul ne îndeamnă să ne eliberăm de grija pentru lucrurile materiale, trecătoare ale acestei lumi. Ne îndeamnă să nu reducem viaţa noastră numai la cele ale trupului: mâncare, băutură, îmbrăcăminte, deoarece viaţa noastră este mai mult decât acestea. El ne cere să dăm prioritate vieţii spirituale, să ne îngrijim de cele nepieritoare ale sufletului. Să căutăm, mai întâi şi mai presus de toate, "Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă" (Mt 6, 33)
Mâncarea, băutura şi îmbrăcămintea nu trebuie să fie mai importante decât legătura noastră cu Dumnezeu, izvorul vieţii. Toate eforturile noastre trebuie canalizate spre câştigarea Împărăţiei lui Dumnezeu, căci apoi toate celelalte lucruri Pronia dumnezeiască ni le va adăuga nouă, că ştie Dumnezeu ce trebuinţă avem de toate acestea.
Întreaga Predică de pe Munte a Mântuitorului se poate rezuma într-un singur cuvânt - "fericiţi", care se repetă de nouă ori.
Prin fericire trebuie să înţelegem mulţumire şi pace sufletească, nu plăcere şi îmbuibare.
Căci numai fericirea este cea care dă sens vieţii noastre, fiind răsplata celor drepţi, nu numai aici pe pământ, ci mai ales în viaţa viitoare.