Tribuna
PNL
FOTO: Cel mai bun gulyás din Muzeul în Aer Liber din Sibiu a fost gătit de muzicieni din Cluj
Laura BUCIU
15041 vizualizari
FOTO: Cel mai bun gulyás din Muzeul în Aer Liber din Sibiu a fost gătit de muzicieni din Cluj

Peste 20 de familii din Sibiu, dar şi din alte judeţe unde există minoritate maghiară, au venit la Zilele Hungarikum, un eveniment care pune în prim plan tradiţiile şi cultura maghiară şi care a avut loc în Muzeul Astra.

Oamenii au venit pentru a participa la un concurs de gătit gulyás şi toţi au sperat să plece acasă cu premiul cel mare. Mai improtantă este, însă, participarea, dar şi faptul că duc mai departe, în lume, tradiţia felului de mâncare care a făcut Ungaria celebră. Cei care au plecat acasă cu premiul cel mare au fost reprezentanţii trupei Operettissimo, din Cluj – Napoca, o echipă de tineri muzicieni care au încântat papilele gustative ale juriului cu gulyás-ul realizat de ei.

FOTO: RĂZVAN NEGRU

 

O familie din Sibiu deţine secretul celui mai bun gulyás

 

Familia Bandi a câştigat la ediţiile anterioare. Au fost de acord să divulge secretul lor: în primul rând, faptul că se completează în bucătărie. Ea găteşte şi el gustă.

  • „Secretul nostru este gustul. Prăjim ceapa, punem morcov, paprika şi lăsăm să fiarbă carnea de vită, care e mai tare. După o oră, o oră şi jumătate, băgăm carne de porc. Aşa e mai bun, aşa ne place mai mult, dacă amestecăm carne de vită cu carne de porc. Şi lăsăm să fiarbă încet, agulyás poi băgăm cartofii, pătrunjel, roşii, capia şi sare după gust. Aici totul e natural. Gulyás -ul trebuie să fie natural”, explică Ileana Bandi.

Soţul ei, Andrei, confirmă:

  • „Dacă pui vegeta, nu mai e natural. Pui roşii, ceapă, usturoi, cartofi, carne, fără alte condimente în afară de piper şi sare. Contează mult gustul. Dacă ai gust, iese mâncarea bună, dar trebuie să fii înzestrat pentru asta. Pe mine m-a înzestrat Dumnezeu cu gust. Iau sare cu mâna şi pun exact cât trebuie”, spune Andrei Bandi.

Cei doi spun că gulyás-ul lor este atât de bun că în anii trecuţi au avut atât de mulţi clienţi, că nu au reuşit să îi hrănească pe toţi. Promit, însă, că de anul viitor îşi vor lua un ceaun mai mare.

Soţii Bandi trăiesc de 40 de ani în Sibiu, amândoi sunt unguri, el se trage din Alba, iar ea din Mureş.

La masă cu Regele

Regele gulyás-ului din Europa, Sándor Csányi, din Szolnok – Ungaria a fost şi el la Sibiu şi a jurizat concursul de gulyás din Muzeul Satului. Sándor Csányi a gătit şi el duminică gulyás-ul care l-a făcut celebru.

Sándor Csányi nu a stat degeaba până când gulyás-ul de sâmbătă a fost gata, ci a pregătit pogăci de gulyás, o reţetă inventată chiar de el.

  • „Fac pogăci de gulyás. Eu am inventat chestia asta. Reţeta este secretă dar astăzi o voi divulga pentru dumneavoastră, aici, la Sibiu. Pui unt, făină, sare, smântână şi drojdie. Coca se dospeşte, după care se întinde, pun cremă de gulyás şi puţină cremă de untură pe trei straturi. Repet asta de 3 – 4, punând pastă specială de gulyás. Apoi o bag în cuptor de lemne. Niciodată nu folosesc altceva decât cuptorul cu lemne. Respect tradiţia şi încearc să o implementez”, a spus Sándor Csányi.

De ce este el cel mai bun bucătar de gulyás din Europa şi poate chiar din lume? Sándor Csányi a spus că totul se trage de la un caricaturist, dar mărturiseşte şi că e pasionat „de gulyás şi de unguroaice”.

  • “E o istorie foarte interesantă. Eu sunt îndrăgostit de gulyás. Am două iubiri: gulyás-ul maghiar şi unguroaicele. Acum 20 de ani am început să mă ocup de gulyás şi am fost la foarte multe emisiuni tv ca să prezint reţeta. A venit un caricaturist şi a creat o caricatură prin care eram numit bucătar deosebit. Numele meu este Sándor Csányi şi sunt regele gulyás-ului”, a povestit Sándor Csányi.
  • Chiar şi ceaunul în care găteşte are o poveste specială: este singurul din lume şi a fost făcut după un model descoperit în urmă cu mulţi ani, din epoca avarilor. „Ceaunul are o istorie a lui. Îl am de vreo 15 ani. E un ceaun din străvechi timpuri, din perioada avarilor. A fost găsit cel original şi un creator mi-a făcut o copie fidelă cu cel descoperit. Ceaun de acest fel există unul singur în lume. În el gătesc eu”, a mărturisit ungurul specialist în gulyás.

„Regele gulyás-ului” ne-a spus şi secretul său:

  • „Cel mai bun ceaun e din fontă. E bun şi din cupru, dar eu zic că cel din fontă este cel mai bun. Nu am un secret deosebit. Cel mai important este să fie carnea de foarte bună calitate, de vită ce creşte pe păşune, hrănită natural. Se pune ceapă, sare, chimen, paprika. Gulyás-ul se poate face şi din carne de berbec. Strămoşii noştri au ţinut două animale: berbec şi vita. Cu carne de berbec sau de vită de bună calitate iese cel mai bun gulyás”, a mai spus Sándor Csányi.

 

Ediţie memorabilă

Organizatorul evenimentului „Zilele Hungarikum, Levente Serfőző, preşedintele Asociaţiei Maghiare din Sibiu – HÍD, a declarat că cel care va câştiga premiul cel mare la Sibiu va participa, în perioada 8 – 11 septembrie la cel mai mare Festival de Gulyás din Europa, care este organizat chiar de Sándor Csányi şi la care participă peste 500 de concurenţi.

  • „Departajarea în concursul de gulyás de la Sibiu s-a făcut pe baza a trei elemente principale: gustul, forma şi prezentarea generală. Fiecare echipă a avut posibilitatea să pună murături sau ce au ei de pus în plus. Mai ales gustul este important, el diferenţiază ceaunele de gulyás. Mă bucur că îl avem pe domnul Sándor Csányi, din Szolnok, care este numit regele gulyás-ului în Ungaria. Tot el organizează cel mai mare festival de gulyás din Europa, dar poate şi din lume. Peste 500 de gulyás-uri se pregătesc între 8 şi 11 septembrie anul acesta iar câştigătorii de la Sibiu vor fi invitaţi acolo”, a precizat Levente Serfőző, preşedintele Asociaţiei Maghiare din Sibiu – HÍD.

De altfel, Levente Serfőző are o bucurie foarte mare atunci când vine vorba de gulyás: acum şapte ani, când s-a organizat prima ediţie a acestui concurs, în Sibiu erau 2 – 3 restaurante unde se servea o astfel de mâncare. „Astăzi – spune el – sunt doar 2 -3 care nu servesc gulyás”.

  • "Concursul de gătit gulyás la ceaun este o tradiţie care reliefează importanţa pe care Muzeul ASTRA o acordă valorilor multiculturale. (...) Un lucru foarte important este faptul că pe lângă acest concurs de gătit, s-au organizat la Muzeul ASTRA ateliere meşteşugăreşti, cum sunt cele de sculptură, fierărie, textile sau confecţionat instrumente muzicale. De asemenea, vizitatorii au putut afla cum se construieşte o iurtă (locuinţă demontabilă) sau să participe la concursuri de tras cu arcul", a declarat Ciprian Ştefan, managerul general al C.N.M. ASTRA.

 







comentarii
2 comentarii

la gulasul din carne porc se pun cartofi taiati in cubulete ,la gulasul din carne de vita cartofi taiati in 4 pe lung si o frunza de telina ,la gulasul de pui se fac galuste din faina ,carnea de oaie se foloseste doar la friptura si varza cu darabu',iar pentru gulasul de miel se face garnitura de piure de cartofi ,in fine atunci cand se folosesc atatea legume asortate s-ar putea spune ca s-a trecut in categoria de ghiveciuri de legume cu carne; paprica se pune la toate gulasurile dar frunza de telina nu se foloseste la gulasul de pui si din carne de porc si nici la tocanita de miel , in fine, draga, gusturile nu se discuta, dar oricare ar fi din aceste mancaruri nu se foloseste decat sarea si piperul negru eventual cu o lingura de vegeta , iar la varza cu darabu, se pune o legatura mica de cimbru
-
04.07.2016 01:50
oricare din el ,adica gulasuri ar fi din cele 20 de preparate ,nu se pot manca ,domnghilule...
de ce ?
lipsesc castravetii acri si un pahar de vin alb ,demisec,domnghile !
-
05.07.2016 11:28
Din aceeasi categorie
Festivalul Gradinilor Sibiu

Comunicat de presa

Comunicat de presa

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA