Un protest de mai mare deranjul sau austeritatea e bună până ajunge la buzunarul tău

Foarte interesant protestul de luni al studenţilor din Sibiu. Cel puţin (sau cel mult) 50 de studenţi din cadrul Universităţii „Lucian Blaga”, au protestat împotriva măsurilor de austeritate și a tăierilor de burse. Mai ales împotriva tăierilor de burse, evident, că acolo e durerea, la bani, ori eşti student ori ne-student. În paralel, aflu că aproximativ 5.000 de noi studenţi vor participa la deschiderea oficială a anului universitar, la Sala Transilvania. Comparativ şi corectaţi-mă dacă greşesc că nu am fost olimpic la matematică, numărul studenţilor nemulţumiţi de faptul că bursele trec la dietă este de 100 de ori mai mic decât cel al celor care urcă pentru prima dată pe scările facultăţilor sibiene. Nu am căutat ce procent este din numărul TOTAL de studenţi. Au făcut şi un marş de protest, imaginaţi-vă ce impunătoare era mulţimea aceea de 50 de studenţi revoltaţi deplasându-se hotărât pe „Pietonala Nicolae Bălcescu”.

Da, ştiu mi-o voi auzi (din nou) că ce ai cu ei, ce te răzi de ei, da ce, tu nu ai fost student?

Ba da, am fost student. Chiar student protestatar. Chiar pe tema burselor. Chiar organizator de protest, (cu încă o colegă mai hotărâtă) pe jurnalistică, alături de colegii de la istorie care erau cei mai hotărâţi. Numai eu ştiu ce combativi erau unii colegi dar mai ales unele colege, care se semnau indescifrabil pe lista de revendicări că noa, să nu afle cineva că se comentează împotriva „regimului” de la LIJ (Litere Istorie şi Jurnalistică) şi încă mai aud în ureche strigătura aia clasic tocilărească: „Eu vin la facultate ca să învăţ nu ca să fac grevă!” (era valabilă şi la chiulul colectiv) În linii mari, dacă memoria nu îmi face figuri, problema noastră era că bursele întârziau extrem de mult, iar bănuiala noastră, reală sau nu (încă nu am dezlegat enigma, nici nu mă mai interesează acum) deoarece ele erau depuse la bancă pe termen scurt, iar dobânda ajungea în buzunarele… în buzunarele. Mai erau si nemulţumiri mici, ca de exemplu faptul că cei din staff-ul administrativo-birocratic ne tratau cam cu flit. Şi faptul că, atunci când terminam facultatea urma să fim fiii şi fiicele ploii în materie de găsit de lucru. Am făcut şi noi marş. Eram „decât” câteva mii de la toate facultăţile. Un moş urla la noi de pe trotuar că „la muncă băăăă! În fabrică!”. Ei copii, aia a fost mişcare studenţească şi protest. Plus că strigam ca o galerie de echipă oaspete în drum spre meciul de pe Municipal. Ce mai, eram o prezenţă. Plus că am reuşit să şi câştigăm ceva, bursele au venit după aia la timp şi nu a fost după nici „vânătoare de vrăjitoare” prin universitate.

Unde a dispărut spiritul combativ al studentului? Protestul de luni a fost unul de mai mare deranjul. A fost la nivelul „protestelor” cu arome electorale din campania recentă a prezidenţialelor sau a forţatei coregrafii „Văvedem” de pe treptele Facultăţii din vremea protestelor pro-Putere ale Rezist. Unde au fost ceilalţi studenţi? Erau ocupaţi şi aveau şi treabă? Nu aveau chef azi? Aveau lucruri mai inteligente de făcut? Sincer şi din nou, nu mă interesează nici asta.

Ştiu doar că facultatea de atunci din anii ’90 nu se compară cu cea de acum. Atunci luptai ca să ajungi student acum numai că nu a devenit învăţământ obligatoriu. Nivelul de cvultură generală a scăzut uluitor şi în multe cazuri, mai ales în zona „umanelor”, sunt încă probleme cu limba română scris după absolvire (nu negaţi, că noi primeam studenţi în practică şi noi trăgeam după ei). Deci e normal ca în aşa condiţii şi trăirea & combativitatea studenţească să se fâsâie.

În altă ordine de idei aţi vrut austeritate, aveţi austeritate. Da, ştiu, austeritatea e bună până ajunge la buzunarul tău, după aia e prilej de proteste (vezi şi cazul profesorilor). Oricum vă dau şi o veste bună. Guvernul Bolojan are în proiect să dea 685.000.000 partidelor politice dintre care 169,0 milioane lei „în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”. Pensiile speciale merg înainte iar reforma din administraţie se lălăie ca un cântec de cârciumă. Faceţi şi voi jertfe, că voi sunteţi de vină (ca noi toţi dealtfel) că uite, cei care au comis gafă după gafă în guvernările trecute vin acum să salveze România ca să nu ajungem ca Grecia, să ai turism super şi salarii ca acolo. Alte detalii găsiţi la domnii cadre didactice implicaţi politic de la voi. ÎI puteţi întreba, cu vocile acelea pure şi nevinovate. „pentru asta am votat?”