Tineretul din ziua de azi. Dar "bătrânetul"?

O ştiţi pe aia cu "ooof tineretul din ziua de aaazi!"?. Da. O ştiam şi eu când eram tineret. O ştia şi taică-meu când era şi el tineretul. Tineretul din ziua de azi, probabil de când s-a inventat ideea de tineret din ziua de azi, e mai naşpa decât tineretul din ziua de ieri. Adică cei care spun acum cu of-tineretul, de regulă din cei ajunşi la o vârstă care nu mai are cifre, ci e doar "frumoasă", atunci când erau ei tineretul, erau un etalon al eleganţei, politeţei, moralităţii, într-ajutorării, culturii, trăirii, ce să mai spunem, "demne exemple de urmat". Aşa spun ei, aşa sugerează tot ei. Tineretul a fost şi este un etalon al depravării, decadenţei, superficialităţii, infracţionalităţii, ce mai, după ei potopul iar Lumea aşa cum o ştim, se va face praf, cel puţin de scârbă.  
OK, mă mai iau nervii şi pe mine când văd că anumite tâmpenii sunt apanajul generaţiei ăsteia next, cum incultura e la ea acasă, cum unii nici nu mai pot pronunţa româneşte cum trebuie de la câtă rongleza au pe ei, cum sunt tot cu "p****" şi "c***e" în gură în spaţii publice, cum poartă haine care arată ceva mai rău decât ce arunc eu la coş din dulap mai ales în materie de pantaloni, că am eu cârpe în debara care arată mai bine decât zdrenţele alea ultima modă pe bani mulţi, sau cum pipă ca la Woodstock în spate la "CNOG" sau la indicatorul de ceva mai încolo de "Lazăr". Mă amuză cum nu mai pot trăi ei fără super-plasmă, super-job, super-maşină, super-net, super-climă şi cum se căznesc să-şi facă urmaşii super-copii încărcându-le programul zilnic mai ceva decât ni-l încărcau cadrele şi gradaţii în armată, când eram bibani. Râd şi eu, ca toţi cei din generaţia mea, de trioul bărbuţă-trotinetuţă-gleznuţă. Asta e. Fiecare generaţie veche o înjură pe cea nouă şi are în mintea ei garanţia că va fi una de rataţii lumii demni de menţionat în istorie la "aşa nu". Tineretul din ziua de azi care nu mai e ca tineretul din ziua de ieri care nu era ca tineretul din ziua de alaltăieri. 
Poate aş îndrăzni prea mult (adică, în traducere, nu am chef acum) să scormonesc cât de culmi ale moralităţii, eleganţei, prestanţei, corectitudinii, credinţei, culturii erau cei care acum nu mai sunt tineretul din ziua de azi, de ieri. Ci rămânem în prezent. Cu precizarea cu nu este o generalizare 100% ceea ce voi spune, am remarcat în foarte multe cazuri faptul că cei mai tineri pot da lecţii de comportament comunitar celor mai de, cum spuneam, o frumoasă vârstă. Nu spun de oferit clasicul loc în autobuz. Dar pot spune că nu cei tineri îţi iau faţa ca la giratoriu, atunci când casa 4 se deschide pentru dumneavoastră. La fel, nu de multe ori, tot pe acolo, dacă tu ai trei chestii cumpărate, te lasă în faţă. Dacă întrebi ceva, îţi răspund sau te lămuresc, nu o dau pe "da nu ştiu". Nu aud de la ei remarci că "o ieşit cu cânele la păscut" despre cineva care-şi plimbă animalul de companie pe afară. Nu de multe ori chestii tehnice sau digitale sau foto mi-au fost explicate de către unii care puteau să-mi fie copii. Fără sueprioritatea aia tipică a meşterului care o dă cu "Băăă, copiii revoluţiei, nimic nu ştiţi şi vă doare-n.!"
Nu ştiu dacă cel care a strigat pe la un supermarket din acela unde dacă nu stai la casă aranjezi în rafturi se încadrează în categoria "Cine nu are bătrâni să-şi cumpere" când a striga că cei care lucrează acolo "stau toată ziua la cafele". La fel cei care urlă la telefon pe la poştă sau pe stradă ca să le auzi toate tâmpeniile lor private. Sau cei care bârfesc orice prin bisrică sau prin curtea ei. Ar mai fi o mulţime d edetaşliid espre cum tinerii ăştia cum or fi, sunt ei care sar atunci când i se face unuia rău pe stradă, sau îl ridică atunci când cade, sau îţi spun că eşti descheiat la sac sau că ţi-au căzut banii pe jos. Şi mai sunt exemple. 
Orice s-ar spune şi oricât am fi călare pe ei, uneori "tineretul din ziua de azi" cam dă lecţii "bătrânetului" din aceeaşi zi. Totul e să fim atenţi.