Șmecherași i-am lăsat, golănași i-am regăsit

Fiind plecat pentru câteva zile într-un loc mai luminat și mai cu verdeață decât ale noastre (dar din care te poți întoarce), am încercat să urmez o cură de dezintoxicare de știri și dezbateri politice. Știam din alte experiențe similare că nu se va întâmpla nimic, că voi regăsi aceeași ciorovăială a bidiviilor politici, și la întoarcere. E drept, de data asta s-a petrecut ceva ieșit din comun, demisia președintelui Iohannis. Fiind deconectat de la aruncătoarele de flăcări sub formă de știri, am aflat, tangențial, despre părăsirea Cotrocenilor de la un coleg care mă sunase pentru altceva. În fine, revenit pe meleagurile românești aveam să constat, ca și în alte dăți, că fauna politică e aceeași. Cu excepția schimbării președintelui în funcție cu unul interimar, nimic nu pare să fi ieșit din matca intrigilor care au consacrat clasa politică românească. O trecere pe aripi de telecomandă prin studiourile televiziunilor ce despică în patru fire imaginare, m-a plasat în câteva minute în mijlocul scenariilor ce colcăie prin spațiul public. 

După ce am luat la cunoștință că interimarul Ilie Bolojan vrea să facă economie locuind la Cotroceni (un anunț cam populist, dacă e să o spunem pe aia dreaptă, căci nu stă bugetul României în întreținerea unui om), am aflat că s-ar urzi niște planuri de răsturnare a Guvernului și de reconfigurare a unei majorități de către PNL, construcție ce ar include partide, până mai ieri, indezirabile, adică AUR și USR. Logic, o astfel de mutare n-ar avea vreo noimă din punctul de vedere al eficienței, ci doar din perspectiva unui calcul politic hazardat. Se vorbește tot mai mult și despre intenția lui Ilie Bolojan de a intra în cursa prezidențială în locul lui Crin Antonescu și a face o înțelegere cu Nicușor Dan și Elena Lasconi în vederea unei susțineri masive de pe flancul drept. Desigur, mutările din ultimele săptămâni ale președintelui PNL, imaginea sa de politician intransigent dispus să taie în carne vie bugetară, te pot duce cu gândul la un plan de amploare.

 La ritmul în care s-au succedat evenimentele în ultimele două luni, ne putem aștepta la orice mutare până la anunțarea oficială a candidaturilor pentru prezidențiale. Totuși, planurile vânturate în presă confirmă golăneala din mediul politic românesc și dezinteresul față de nevoile cetățeanului. Chiar dacă ele sunt doar niște speculații, un sâmbure de urzeală tot o fi existând, pentru că ea, urzeala, face parte din fibra politicianului. Orice combinație de partide am încerca să facem prin permutări de tot felul, fie ele și imaginare, pentru noi, spectatorii, tot rău va fi. Nu că acum e bine, dar 35 de ani de politichie cameleonică ne-au învățat că întotdeauna e loc de mai rău, chiar și atunci când ai impresia că ai atins apogeul nasolelii.