Reclamagiul de serviciu, vrăjmașul turismului sibian

Orice denumire oficială i s-ar găsi, reclamagiul e o specie de când lumea și pământul, una care nu va dispărea vreodată, pentru că produce servicii, fiind apreciat de cei ce vor să-și facă treaba cu ajutorul turnătorilor. Dacă îi dai reclamagiului și instrumente care îl vor ajuta să „sifoneze” (aplicații, adrese de email, numere de urgență) acesta va fi în al nouălea cer, trăind adevărate orgasme intelectuale, ori de câte ori va putea da în gât pe cineva. Ne referim, bineînțeles, la acei reclamagii care fac sesizări doar pentru a le crea prejudicii celorlalți, nu neapărat pentru a rezolva o problemă

Îl vom introduce în povestea noastră de azi pe degrabă vărsătorul de pâră, în contextul enunțului „Sibiul-oraș turistic”. Cu toții am văzut, de foarte multe ori, cum platforma de ridicări transporta mașini înmatriculate în alte județe. Probabil că proprietarii lor parcaseră pe loc nepermis, pentru că nu cunosc orașul, iar un cetățean vigilent a sunat mintenaș să vină utilajul-sperietoare.

Zilele trecute un șofer de Bolt ridica problema aceasta, văzând o mașină de Timiș luată pe sus: „Uită-te și la ăștia! Poate nu știa omul că nu are voie să parcheze, că nu e de aici, și îi ridică mașina. A doua oară nu mai vine în Sibiu, după ce plătește taxa de recuperare și amenda. Nouă ne-ar conveni să pățim așa în Timișoara?”. Logica omului stă în picioare și, recunosc, m-am gândit și eu, de multe ori, la cei ce pleacă din Sibiu cu un gust amar după o astfel de experiență. Într-adevăr, sunt situații flagrante, când se impune chemarea utilajului de ridicări, dar există destule solicitări care ar putea fi evitate. Tupeul și mârlănia trebuie sancționate, dar când cineva greșește neintenționat, parchează aiurea pentru că nu cunoaște orașul, ar putea exista mai multă înțelegere. A fi un oraș prietenos cu turiștii înseamnă inclusiv mai multă toleranță din partea localnicilor.

Pentru majoritatea românilor, cei aproximativ 1000 de lei pe care trebuie să-i plătești dacă îți este ridicată mașina, nu reprezintă o sumă de care te poți lipsi. O astfel de pagubă la bugetul familial va semăna antipatie față de oraș, în rândul turiștilor sancționați. Indulgență ar trebui manifestată și față de sibienii care parchează uneori ilegal nu din rea-voință, ci din necesitate, fără a crea mari prejudicii. În fond, trebuie acționat nu doar în litera legii, ci și în spiritul ei. Satisfacția reclamagiului care cheamă utilajul de ridicări rezolvă, poate, niște frustrări personale, dar generează altele, la scară largă. Și uite așa, imaginea Sibiului are de suferit din cauza unor turnători de duzină, în care clocotește răutatea deghizată în spirit civic.