Rămân poruncile pe câmp, neculese de nimeni

Multe mostre de dispreț ne-au oferit politicienii în ultimii 35 de ani, dar poate cea mai deranjantă e credința lor nestrămutată în naivitatea (ca să nu spunem prostia) norodului. Între noi fie vorba, nu de puține ori electoratul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-i convinge pe șmenarii partidelor că, da, au de-a face cu mase ușor manevrabile. Ultimele bătălii electorale au reconfirmat raportarea omului politic la cel ce contează o dată la patru sau cinci ani. 

După ce unii s-au împușcat singuri în picior, mânând voturi către un candidat pe care îl voiau în turul doi, au trecut la porunci pe care electoratul ar trebui, după părerea lor, să le ducă la îndeplinire fără logică și fără cârtire. Trezit din somnu-i de un deceniu, Crin Antonescu se preumblă pe la tot felul de ședințe ale Coaliției, unele organizate chiar la ore imposibile, adică la amiază. De ce? Pentru că el este, în acest moment, candidatul comun al PNL și PSD. Ambele partide au decis în forurile lor că îl vor susține pe fostul președinte al PNL.

Dacă în ograda liberalilor, de bine de rău, Crin Antonescu a fost acceptat pentru poziția de candidat la prezidențiale (mai cu scrâșnit din dinți, mai cu bodogăneli pe la colțuri), social-democrații sunt puși într-o poziție ingrată, ca să nu spunem ridicolă. Hai, treacă, meargă, pe la marile ședințe pesediștii vor reuși să îl treacă pe Crin Antonescu prin votul delegaților. Doar că mai e electoratul. Un electorat care e tot mai neascultător, mai puțin dispus să creadă orbește în tătucii unui partid. Putem să luăm drept exemplu comunitățile din județul Sibiu, conduse de primari PSD și PNL, unde Călin Georgescu și George Simion au luat mai multe voturi decât Ciucă și Ciolacu. 

S-ar putea ca electoratul PSD să nu mai fie atât de disciplinat și, nefiind cucerit de farmecul politic al lui Antonescu, să-și dăruiască votul unui alt candidat. Ceea ce par să nu fi învățat căpeteniile partidelor tradiționale este că electoratul nu se mai repede orbește la ștampilă, pentru a urma instrucțiunile trasate. Dacă aceste rețete și practici disprețuitoare au funcționat până nu demult, ele par să se stafidească încetul cu încetul, spre disperarea tartaonilor din partide, care nu pot concepe că turma a început să rupă rândurile.