Decât să joci table în fața blocului, mai bine te faci parlamentar

Încetul cu încetul, alegerile o iau pe urmele iernii: ne prind nepregătiți, cu pantalonii în vine. Pe mulți, și rezultatele de la parlamentare i-au mirat, dar ele nu ar trebui să reprezinte o surpriză, având în vedere deznodământul din primul tur al prezidențialelor. Avem două noi partide în Parlament și trebuie să ne gândim că probabil pe liste au fost puși candidați la repezeală. Vorbim despre două formațiuni, care nu și-au consolidat efectivele de partid și care acum s-au trezit în băncile unui Legislativ pestriț.

Nu-i vorbă, nici pe listele partidelor cu mai multă vechime nu vom regăsi doar oameni capabili, dar creșterea numărului de inși mai puțin pregătiți pentru ceea ce presupune activitatea parlamentară e în defavoarea noastră. Faptul că nu se întrezărește o majoritate capabilă să asigure o guvernare liniștită și eficientă crește nivelul scepticismului în societate. Politicienii vor fi prea ocupați să cumpere aleși la bucată pentru a-și întări rândurile, așa că misiunea instituției fundamentale, aceea de a zămisli legi sănătoase, va trece în plan secund. Cine mai are timp să elaboreze proiecte de lege, când marea grijă a tuturor va fi cum să păstreze/schimbe majoritatea și cum să își dea la temelie unii altora?

 Adăugați la aceste activități ipocrite și o mare doză de habarnism, ce domnește printre viitorii aleși. Avem, așadar, o perspectivă sumbră, iar lucrurile se complică și mai mult în contextul dificultăților pe care 2025 le anunța de atâta vreme. I-am auzit pe mulți spunând că guvernarea PNL-PSD a fost un dezastru. Am o veste proastă: se poate și mai rău. Paradoxal, în ultima vreme în România s-a mai mișcat câte ceva: au crescut pensiile, s-au mai făcut porțiuni de autostradă, dar valul de nemulțumire a crescut. Nu cumva această atitudine de frondă a fost alimentată mai puțin de măsurile guvernării și mai mult de ciorovăiala politică din ultimele luni, patronată de la cel mai înalt nivel? Masele reacționează emoțional și, uneori, sunt mai deranjate de zarva politicienilor decât de subțirimea portofelului. Societatea românească e una diluată, înțesată de paradoxuri, de reacții instinctive, iar instituția care o reprezintă, Parlamentul, e oglinda firească a ei. 

Nu am fost niciodată un pesimist, dar ceea ce se conturează la orizontul următorilor patru ani, un amestec de conflictualitate și habarnism nu poate decât să furnizeze o prognoză sumbră. Ăsta e rezultatul catastrofal al manifestării orgoliilor politice și al cultului personalității.