Cu cioara vopsită printre puii galbeni și fiare vechi

Umblatul cu cioara vopsită e o meteahnă veche, nu neapărat românească. Totuși, ne putem mândri cu desăvârșirea acestei practici, mai ales în zorii și în miezul campaniilor electorale. Puiul vopsit în galben, pentru a deveni mai atrăgător în galantare, pentru a semăna mai mult cu cel crescut în gospodărie, cu iarbă și boabe, a devenit vedeta jurnalelor. Practica vopsirii puilor în culoarea galbenă a lui „vino-ncoa” e veche, însă președintele ANPC, Horia Constantinescu, a decis să o dea în vileag abia acum. Probabil că întâmplătorul moment al destăinuirii publice nu are nicio legătură cu faptul că respectivul conducător de instituție candidează la Primăria Constanța. Să zicem că e o întâmplare (nu râdeți, nu fiți răutăcioși), important e că umblatul cu puiul vopsit prin magazine e o șmecherie recunoscută oficial. De ce abia acum? Ei, punem prea multe întrebări. 

După filmul cu eroul care i-a dat în gât pe vopsitorii clandestini, pe ecrane a rulat o altă producție, tot cu un personaj public. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a descins în Călărași, printre cei bănuiți că fac afaceri cu fier vechi și alte deșeuri pe care le incendiază. „Ce caută un ministru la un asemenea descindere gălăgioasă?” am fi tentați să ne întrebăm. Rar am văzut astfel de acțiuni de forță în fruntea cărora să se fi pus vreun înalt oficial. Să fie tot o coincidență? Mircea Fechet candidează la Consiliul Județean Bacău, dar să zicem că între acest demers și prezența lui în toată splendoarea la acțiunea de răsunet din Călărași nu există vreo legătură. 

Poate că primăvara, sursa asta de năbădăi la nivelul conștiinței, i-a împins pe Horia Constantinescu și Mircea Fechet la asemenea acțiuni, de transparentizare a unor apucături asupra cărora publicul așternuse de multă vreme suspiciuni plumbuite.

Despre pui vopsiți pentru a părea naturali, despre afaceri cu fier vechi și incendierea deșeurilor urmată de poluări crâncene s-a vorbit cu mult înainte de aceste ieșiri la rampă ale eroilor de campanie. Unde au fost ei până acum și de ce n-au glăsuit despre faptele pe care le reclamă azi? Iar trebuie să jucăm rolul celor mulțumiți că cineva a luat sabia dreptății în mână, deși momentul justițiar coincide cu primăvara campaniei electorale? Din nou, cineva ne crede mai proști decât suntem și umblă cu cioara vopsită printre pui palizi și fiare vechi?