Singura industrie de succes din România

Frica a fost și va rămâne unul dintre principalele instrumente pe care cei ce încearcă senzația puterii veșnice îl folosesc pentru a controla masele. S-a creat o industrie a fricii pe care am văzut-o la lucru în pandemie, dar o întâlnim la fiece pas. Azi, când ne pregătim pentru a intra în coliziune frontală cu măsurile de austeritate, românii nu sunt îngrijorați doar din cauza creșterii prețurilor și birurilor, ci resimt și apăsarea unei nesiguranțe privind locul de muncă. Fără îndoială, ați auzit cunoscuți, rude, prieteni exclamând aproape îngroziți: „Oare ce o să ne facem? Dacă se închide firma, dacă ne dă afară?”. Din acest moment frica a început să-și facă treaba: acei oameni nu vor mai crâcni, nu își vor mai exprima vocal nemulțumirea față de inechitatea unor măsuri guvernamentale, preferând să țină privirea în pământ și gura închisă pentru a depăși neobservați furtuna economică.

Unui om stăpânit de frică i se diminuează capacitatea de a raționa, de a spune ceea ce crede, de a construi scări care să-l ajute să treacă peste obstacol. Bingo: de astfel de oameni au nevoie cei ce s-au erijat în vătafii vremurilor noi. Nu vi se pare ciudat că flacăra protestelor a dispărut, paradoxal, într-o perioadă mult mai grea decât cea în care piețele publice erau pline de manifestanți? Sucombarea așa-zisului simț civic e cauzată, pe de o parte, de frică, iar pe de altă parte, de lipsa unor căpetenii care să organizeze detașamentele de protestatari (doar nu își închipuie cineva că marile mișcări de stradă sunt acțiuni spontane).

De cele mai multe ori fricile nu se construiesc pe motive reale, ci mai degrabă induse de unii mai abili. Artificiale sau legitime, ele reușesc, totuși, să modeleze și să țină în frâu o societate în care prea mulți refuză să se gândească la mai bine, preferând să spună „Bine că nu e mai rău”.  Teama că ziua de mâine ar putea fi mai urâtă decât cea de ieri te paralizează azi și îți injectează serul plafonării, al stagnării. Riposta față de frică poate aduce rezultate uimitoare, în sensul descoperirii lipsei unui pericol real, dar pentru a te bucura de această revelație e musai să despici temerile, fie și cu iataganul inconștienței.