Să nu încurcăm cuptorul cu frigiderul

Orice om poate face diferența între un cuptor și un frigider : primul coace, al doilea răcește, nu e nimic complicat. Dacă în popor, lunii iulie i s-a spus „luna lui Cuptor”, denumirea a apărut, fără îndoială, din cauza temperaturilor mari din perioada respectivă. Să ciocănim puțin la ușa memoriei și să o rugăm să resusciteze amintirile din vremurile copilăriei. În zilele toride de vară transpirai abundent fără să faci mare lucru, iar uneori asfaltul se înmuia, păstrând urmele anvelopelor mașinilor, mult mai puține decât acum. Da, poate că nu făceam diferența dintre cuptorul de afară și temperaturile din interior, pentru că nu existau sau nu erau atât de răspândite aparatele de aer condiționat. Eu unul îmi amintesc de verile în care după 5 minute de stat afară simțeai că îți iau foc mâinile, picioarele și creștetul. Nu se inventaseră pe atunci codurile galbene, roșii sau portocalii, care să ne anunțe că în luna lui Cuptor nu trebuie să ne îmbrăcăm cu pufoaică și să ne încălțăm cu cizme întrucât – ce să vezi? – e cald. Omul de azi pare mult mai fragil, mai puțin obișnuit cu natura, cu fenomenele climatice normale. Am dat acest exemplu de mai multe ori: în urmă cu sute de milioane de ani, schimbările climatice au înlocuit zonele muntoase cu oceane și invers, fără să fi contribuit la acele fenomene motoarele Diesel. Știrile despre temperaturi de 35-40 de grade (care erau întâlnite și acum câteva decenii) sunt o sursă inepuizabilă pentru știriștii ce anunță apocalipsa climatică. „Încălzirea globală ne va distruge” spun progresiștii care au impresia că vor salva planeta dacă nu mai beau apă din PET-uri, ci din căușul palmei. Dacă ne amintim de temperaturile de 14-15 grade, de frigul și ploile abundente ale unei luni de vară, altădată fierbinte, despre ce ar trebui să vorbim? Firește, despre răcirea globală, nu? Oamenilor li se făcea rău și unii mureau (apropo, expresia „mor de cald nu a fost recent inventată”) din cauza temperaturilor ridicate și în trecut, doar că nu existau atâtea canale de comunicare înțesate de bocitoare și babahule ce anunță nenorociri fierbinți. Într-adevăr, sunt veri în care temperaturile cresc în comparație cu alți ani, dar fenomenul e foarte vechi și ciclic, așa că am putea renunța la îngrozirile televizate. În iunie, tânjeam după căldură, afurisind frigul și ploile, azi înjurăm de mama focului canicula. Cine să ne mai înțeleagă? Să nu uităm totuși că nu trăim în Tenerife sau în Madeira, unde temperatura e constantă pe tot parcursul anului.