Popor mai nerecunoscător ca cel românesc nu cred să fie. Pur şi simplu nu vrea să înţeleagă că, sărăcind el, ţara noastră îşi va consolida poziţia sa în Europa. Că este „o urgență națională și un act de responsabilitate”. Că „România are nevoie de corectarea acumulărilor negative”. Că România trebuie „să renască economic și să prospere în următorii ani”. Că „un sistem fiscal corect și predictibil”. Şi mai ales că „România are o șansă reală să devină mai puternică în Europa și în regiune, dacă trece cu bine de acest moment dificil”. Dar că „acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și onești”.
Sunt selecţiuni din discursul spus (sau „rostit”, cum se zice în dialectul PR-ist) de premierul Ilie Bolojan, „la angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal – bugetare – Pachetul fiscal I”. Merită citit, acolo sunt concentrate cam toate măsurile luate împotriva noastră, pardon, împotriva posibilităţii ca România să depăşească ceasul al 12-lea în materie de naşpa (deşi probabil l-a depăşit de mult). Numai că românii sunt un popor îndărătnic care nu vrea să înţeleagă cum sărăcind el, România va fi bogată. Oare de ce?
Păi, o dată pentru că de fiecare dată când au apărut astfel de măsuri salvatoare de ţară, ţara nu s-a salvat. S-au salvat aceiaşi salvatori şi cei din brigada lor. De la Guvernul „lăsaţi guvernul să lucreze” Roman încoace. Ar fi ciudat ca de data aceasta să fie invers.
Apoi, pentru că de fiecare dată, românii simpli şi contribuabili au trebuit să plătească faptul că unii şi aceiaşi au dat ţara-n gard, în mod repetat, până au dărâmat şi gardul acela. Din banii lor, din faptul că din salariile lor amărâte plătesc salarii de la privilegiate la babane pentru super-bugetari şi pentru un stat devenit super-obez care trăieşte pentru a se autoîntreţine cu orice preţ. Românii nu mai vor să înţeleagă cum poţi salva o ţară luând de la săraci şi dând la bogaţi. Sunt aşa de limitaţi în găndire încât nu cred cum pe cei care au dus România în halul în care este, i-a pocnit subit o criză de dragoste la prima vedere cine ar fi crezut, fix de România. Că cei care au îngroşat aparatul bugetar vor acum să-l bage la dietă. Că cei care se împrumutau cu viteza cu care un osdedat de păcănele joacă la păcănele s-au conevrtit la economisire. Că cei care te tratau cu aroganţa tipică a „elitei”, faţă de sărăcime (puneţi în loc voi cuvântul acela care se tremină tot în „ime”, dar începe cu altă consoană), dintr-o dată devin egalii tăi în materie de bocit pe umăr pe tema că „vai săracul”.
Românii sunt popor îndărătnic care nu vrea să înţeleagă cum România va fi bogată pe spinarea lor. Cum tai paturi de spitale în numele sănătăţii, cum măreşti TVA-uri deşi ştii că s-a mai încercat asta şi e aberant, cum tai coplata la sănătate sub pretexte aiuristico-statistice, cum blochezi salarii şi pensii după ce fix tu le-ai mărit de parcă atunci n-ai fi ştiut unde va duce asta şi în general de ce tai după ce chiar tu ai dat şi de ce spui câ cei de dinainte au greşit, când cei de dinainte erau tot tu.
Iar românii or fi un popor îndărătnic care nu vrea să înţeleagă, dar începe deja să se prindă de chestia că e luat din nou de prost, sau, dimpotrivă, de fraier. Se petrece rar asta. de obicei când ţi se umblă la portofel. Şi dincolo de toate aspectele menţionate, nu trebuie să fi prof univ. dr. în ştiinţe politice ca să realizezi că e paradoxală chestia cum că cei care te-au nenorocit încearcă acum să te salveze.
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Vicele Anastasiu a făcut o glumă demnă de ,,Comici vestiți ai ecranului”: i-a rugat pe Dumnezeu cond