Pot obține ceva ghioceii când e război în jurul lor?

Ca și cum războiul din Ucraina nu ar fi fost de ajuns, bate un vânt de luptă și dinspre zona Serbia-Kosovo. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, îi acuză pe cei din Kosovo de comportamente ostile față de sârbi, în vreme ce de la Pristina vin acuzații îndreptate către Belgrad. Tensiunile reaprinse nu sunt o premieră, iar apariția lor în contextul războiului ruso-ucrainean nu e întâmplătoare, oricât ar încerca unii să invoce conflicte vechi, mocnite. România e prinsă între două zone fierbinți. Una aflată în plin război, alta în curs de intrare în etapa unui conflict armat. NATO are la rândul ei o nouă problemă dacă situația de la granița dintre Serbia și Kosovo se înrăutățește. Cei ce bagatelizează o posibilă criză în Balcani ar trebui să-și amintească un amănunt istoric: din această zonă a pornit Primul Război Mondial după atentatul de la Sarajevo, din 1914. Să nu uităm că istoria are prostul obicei de a se repeta, iar Balcanii, oricât ar încerca simandicoșii să îi ducă în derizoriu, joacă un rol important pe continent. Războiul cu Putin nu e unul dus doar cu armata rusă, ci, implicit, cu aliații declarați și nedeclarați ai celui ce se vrea un țar atotputernic al vremurilor noastre. Toată lumea s-a uitat doar către China și India atunci când a fost vorba de identificat posibili aliați și susținători discreți ai rușilor. O instabilitate în Balcani, un posibil conflict între Serbia și Kosovo l-ar avantaja pe Vladimir Putin atât la nivelul imaginii, cât și logistic, dat fiind că forțele militare aliate vor trebui să se preocupe și de noul punct fierbinte de pe harta zonelor sensibile. Știm care a fost atitudinea Serbiei de la începutul războiului din Ucraina, iar de aici lista multiplelor conexiuni și speculații e deschisă pentru analiștii de studio. Dincolo de festivalul de păreri pe care aceștia l-au deschis deja, relevantă e situația din teren. E prematur să vorbim despre al Treilea Război Mondial, în sensul clasic al termenului, dar dacă luăm în calcul problemele economice și umanitare generate de aceste conflicte, putem discuta despre o criză globală asemănătoare cu cele provocate de marile conflagrații. Războaiele zilelor noastre se soluționează pe cale diplomatică, după negocieri dure, dar până acolo mor oameni nevinovați, se frâng destine, se schimbă radical viețile a zeci, sute de milioane de cetățeni din lumea întreagă. Pentru noi, chiar dacă nu va fi dus niciun război pe teritoriul României, vecinătatea acestor zone tensionate înseamnă, vrând-nevrând, o implicare. Rămâne de văzut cât de bine vom știi/vrea să ne vindem poziția strategică și dacă vom fi capabili să obținem avantaje importante de pe urma statutului pe care îl avem în ecuația fierbinte a acestor conflicte. Dacă vom renunța la poziția ghiocel și la statutul de ordonanță, am putea obține și unele foloase de pe urma nenorocirilor provocate de niște inși avizi de putere.