Niște variante ”soft” pentru arderea pe rug

Pe lângă înlesnirea comunicării între foști colegi, oameni care poate nu s-au văzut de o viață, rețelele de socializare scot la iveală și valorifică ura ce zace în mulți dintre cei ce simt nevoia să glăsuiască electronic. Am avut neplăcutul prilej să asist la o avalanșă de enunțuri suburbane postate pe site-uri și rețele de socializare după apariția în spațiul public a cazului unui actor sibian care povestise pe o rețea de socializare un episod trăit de el într-o unitate medicală. Nu despre ceea ce s-a întâmplat în acel loc, despre cine e vinovat și cine nu sau despre vreun diagnostic ne-am propus să vorbim azi, ci despre ceea ce a declanșat o istorisire care ar fi putut naște doar empatie. Regii neîncoronați ai intoleranței s-au năpustit asupra acelui om, bălăcărindu-l ca la ușa cortului, acuzându-l de presupuse orientări, mă rog, un ghiveci de acuzații și insulte care nu aveau nimic de-a face cu subiectul prezentat public. Lipsa de educație, mentalitățile noduroase și necurățate de noroiul suficienței îi transformă pe vomitătorii de opinii insalubre în personaje de nivelul Evului Mediu, cu mințile întunecate, gata parcă să-i ardă pe rug pe cei ce nu le seamănă. Nu trebuie să îi admiri pe cei care au orientări diferite, nu te obligă nimeni să legi prietenii cu ei, e o chestiune de liberă alegere, dar nici nu-ți dă nimeni dreptul să arunci cu pietre în ei (fie pietrele și doar bolovani sub formă de cuvinte). Viața privată a cuiva îl privește strict pe el, iar atâta vreme cât acțiunile sale nu aduc nimănui vreun prejudiciu, nu încalcă legile scrise și nescrise ale conviețuirii, nu ai de ce să îl judeci. Nu am învățat (și nu cred că o vom face prea curând) să respectăm opțiunea, orientările altuia, să înțelegem că diversitatea e un lucru firesc. Intoleranța e o boală la fel de gravă precum nebunia ce naște războaie ori molimele ce bagă în priză pandemii care lasă în urmă hăuri economice și sociale. Lipsa de toleranță îmbolnăvește minți, suflete, sugrumă prietenii și ne aruncă înapoi, în vremuri către care privim înspăimântați prin filele manualelor de istorie. A linșa pe cineva care nu ți-a adus niciun prejudiciu doar pentru că are alte orientări, alte convingeri sau face parte dintr-o minoritate oricare ar fi ea, înseamnă a-ți anula statutul de cetățean, de parte componentă a unei comunități civilizate. Civilizația nu înseamnă doar acces la tehnologie; înseamnă în primul rând respect pentru semeni, toleranță, adică ceea ce le lipsește cu desăvârșire multora dintre cei ce vagabondează pe rețelele de (a)socializare.