Niște neamuri proaste, dar neamuri

Mai mult decât oricând, în această perioadă auzim sintagma ”Ei s-au jertfit pentru ca noi să fim liberi”. Este vorba despre cei ce au murit în decembrie 1989. Foștii tovarăși, deghizați în domni, le-au confiscat sacrificiul, îmbrăcând mantie amăgitoare de conducători reformați. În 34 de ani de așa-zisă democrație, de interminabilă tranziție și nesfârșite experimente, românii au trăit dezamăgire după dezamăgire, păstrând, totuși, suficiente resurse pentru a se mira de boroboațele politicienilor. Parlamentul, instituția reprezentativă a teoreticei democrații a adăpostit, în toate legislaturile, destui indivizi cu pretenții de demnitar, adunați parcă de pe maidanele unde golanii de cartier jucau rișca pe bani sau barbut. Circul din Parlament la care au asistat românii marți seara, i-a făcut pe mulți, pe bună dreptate, să se mire. E firesc să ai o reacție organică de revoltă în fața unor astfel de mitocănii. E nefiresc, însă, după 34 de ani de golănii, să te surprindă până la perplexitate comportamentul de meltean al unora dintre aleși. România nu a reușit se se ridice al nivelul dorit de unii dintre cetățenii ei, pentru că nu a scăpat de spiritul acela șmecheresc de golănaș de cartier, regăsit la cei ce ar trebui să fie un model de verticalitate și decență. De la episoadele de somnolență, până la înjurături, îmbrânceli și ieșiri de mitocan, Legislativul românesc a fost scena tuturor apucăturilor grobiene pe care le regăsești în traista comportamentală a neamului prost. Cei ce reacționează în plen ca în tribunele stadionului sau pe maidan sunt expresia voinței unei părți din electorat; electorat care s-ar putea să cauționeze astfel de ieșiri, considerându-le justițiare. Ne place sau nu, asta e realitatea, acele specimene gălăgioase au ajuns în instituția de bază a statului, pentru că cineva i-a votat, acceptându-le discursul, abordarea, abureala electorală. Acest lucru nu se întâmplă doar în România, există nechemați și în legislativele statelor mai spălate pe dinți și la subțiori. E drept, nu se manifestă atât de des. Scandalagiii trimiși în fotoliul de demnitar în urma unor cumetrii sau șmenuri politice sunt un fel de ieniceri de partid care luptă pentru bunăstarea și privilegiile personale și de grup, nicidecum pentru bunăstarea celor ce le-au dat încredere. Cotonogeala nu cunoaște reguli, bunul simț e inexistent, nu încape vorbă de limite capabile să facă diferența între derapaj și decență. Mitocăniile din Parlament sunt oglinda unei părți din societatea românească, indiferent că vrem sau nu să recunoaștem.