Ioan Bogorin, președintele Asociației Apicultorilor din Sibiu: „Imunitatea nu se construiește cu miere”. Cum recunoști mierea „adevărată”

2025 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru apicultură, spune președintele Asociației Apicultorilor din Sibiu, Ioan Bogorin. Înghețul de la sfârșitul lunii martie, urmat de o secetă prelungită și variații mari de temperatură, au afectat grav producția de miere, în special pe cea de salcâm.

Din cauza temperaturilor scăzute, mulți apicultori au fost nevoiți să suplimenteze hrana albinelor pentru iarnă cu siropuri și alte soluții energetice, ca să evite depopularea stupilor.

La nivelul județului Sibiu, la 31 decembrie 2024, erau înregistrate 36.372 de familii de albine, repartizate în 765 de exploatații apicole. Pe lângă activitatea din teren, Ioan Bogorin susține și cursuri pentru cei care doresc să devină apicultori. Deși interesul este mare la început, mulți renunță pe parcurs. De când există sistemul actual de calificare, recunoscut în Uniunea Europeană, Bogorin a pregătit peste 1.250 de persoane, însă doar aproximativ zece la sută dintre cei care obțin diploma de apicultor rămân activi în domeniu. Vârful de înscrieri apare în perioadele în care sunt disponibile fonduri europene, însă mulți renunță ulterior, când descoperă cât de solicitantă este munca în stupină.

Ioan Bogorin a crescut printre albine, având în familie oameni care practicau apicultura. „Am experimentat tot ce ține de apicultură. Am făcut aproape 30 de ani apicultură pastorală, iar în ultimii 15 ani am trecut la sistemul staționar. Efortul era tot mai mare, iar deplasările nu se mai justificau nici din punct de vedere al sănătății, nici financiar”, explică el.

Și nu doar că a practicat apicultura, dar a fost curios să vadă cum se lucrează și în alte țări, așa că a colindat lumea în lung și-n lat. A fost în multe locuri din Europa, dar nu s-a oprit aici. A fost curios să afle și cum se practică apicultura în America. În Europa, a vizitat Slovenia, Franța și Germania, iar peste Ocean a ajuns în California, unde spune că apicultura este intensivă și orientată strict spre profit:

„Acolo nu îi interesează mierea sau starea de sănătate a albinelor, ci profitul obținut din polenizare. Pot primi și 200 de dolari pe familie pentru servicii de polenizare. La noi, în Europa, profitul net pe familie de albine este de 31–32 de euro. Vă dați seama ce diferență este și câte familii trebuie să întreții ca să ai un venit cât de cât satisfăcător. În plus, în Uniunea Europeană există mult mai multe restricții privind tratamentele și deplasările”.

Totuși, calitatea face diferența. În SUA, mierea este clasificată în funcție de culoare, iar cel mai bine plătită este mierea de trifoi. În Europa, diversificarea este mult mai mare, iar sortimentele diferă considerabil de la o zonă la alta. „De fapt, peste tot există cam 3-4 tipuri de miere cu pondere mai mare, cum ar fi salcâmul, teiul sau floarea-soarelui”, explică Ioan Bogorin.

După ce a lucrat cu albinele de zeci de ani, Ioan Bogorin este convins că societatea umană ar avea multe de învățat de la ele. „E cea mai perfectă societate pe care am văzut-o vreodată. În sezonul activ, un stup are între 50 și 60.000 de indivizi, iar fiecare primește și procesează informații prin toate canalele – auditive, sonore, gustative, chiar legate de concentrația de carbon. Au o multitudine de informații, dar ajung întotdeauna la o singură soluție, și aceea este optimă. Deși există o regină, ea nu acționează independent, ci este subordonată grupului. Deciziile sunt luate de colectiv, iar restul albinelor execută ce stabilește comunitatea”.

Potrivit lui Ioan Bogorin, albinele oferă un exemplu impresionant de organizare și responsabilitate în natură. „Când o familie depășește un anumit număr de indivizi și nu mai poate fi hrănită corespunzător, albinele decid să își creeze o nouă locuință. Este fenomenul de roire, un mecanism esențial pentru supraviețuire. Caracteristicile principale ale unei familii sunt acumularea pentru strictul necesar și roitul atunci când dezvoltarea ajunge la un anumit nivel”.

Nicio familie de albine nu este „pe ajutor social”

Ioan Bogorin le spune mereu cursanților că nicio familie de albine nu este „pe ajutor social”. În momentul în care depășesc capacitatea stupului, își creează o nouă familie și pleacă în altă zonă, unde își iau activitatea de la capăt.

Iarna, albinele intră într-o perioadă de pauză, influențată de temperaturile exterioare. „Dacă am avea ierni regulate, cum erau odinioară, familiile de albine ar avea o perioadă de repaus de cel puțin trei luni, în care singura lor preocupare ar fi menținerea temperaturii optime din interiorul stupului”, arată Ioan Bogorin.

În opinia acestuia, confirmată și de medicul său de familie, imunitatea nu poate fi „crescută”, fiindcă este o caracteristică cu care ne naștem. „Sistemul imunitar are cea mai mare inerție. Nu-l poți modifica, nu-l poți mișca. Și ar fi periculos să existe tehnologii care să îl schimbe artificial”.

Un stil de viață sănătos ajută însă la menținerea imunității naturale: alimentație corectă, activitate fizică și un ritm de viață echilibrat. „Produsele apicole sunt, în principal, surse de energie. Mierea are și efect antibacterian, iar polenul, propolisul și celelalte produse, datorită proteinelor și enzimelor, susțin metabolismul și digestia”, spune Ioan Bogorin.

Președintele Asociației Apicultorilor din Sibiu avertizează că nu tot ce găsim în piețe este cu adevărat bio sau provenit din agricultură autentică. „O treime sunt agricultori adevărați, iar restul sunt comercianți și samsari. Toți au atestate de producători și carnete de comercializare eliberate de primării, iar aici apare lanțul slăbiciunilor”.

În cazul său, numeroși comercianți i-au cerut aviz ca să obțină atestat de producător. „Nu! Doar cine este apicultor și îl cunosc primește avizul consultativ, iar primăria îl eliberează apoi. Dacă așa s-ar proceda peste tot, piața țărănească ar fi una reală, cu agricultori reali și produse naturale”.

Problema nu se limitează doar la miere, ci și la alte produse vândute în piețe. „Lactate, brânzeturi, carne, legume. Sunt foarte multe legume din piața țărănească care provin, de fapt, din supermarketuri. Asta fac comercianții și samsarii, iar oamenii sunt induși în eroare.  Este nevoie de vigilența Direcției Sanitar-Veterinare și a instituțiilor competente, care să verifice actele și să urmărească traseul produselor până la punctul de origine. Acolo trebuie făcute controalele adevărate”.

Miere naturală versus Miere falsificată

La capitolul „miere naturală versus miere falsificată”, Ioan Bogorin spune că este foarte greu pentru un consumator obișnuit să recunoască un produs autentic doar uitându-se la borcan. Clienții lui sunt, în mare parte, pensionari sau părinți care vin să cumpere miere la recomandarea medicului.

„În primul rând, mierea adevărată trebuie recunoscută organoleptic. Dacă o guști, nu trebuie să alunece pe gât ca o bomboană, ci să zgârie ușor și să îmbrace papilele gustative. Dacă este lichidă, trebuie să curgă uniform, continuu. Sunt indicii sumare, dar pentru confirmare rămân esențiale analizele fizico-chimice, trecute în buletinele de analiză, pe care orice comerciant este obligat să le aibă. Când apar melanjuri – miere cu creme, amestecuri sau produse procesate -, ele trebuie certificate și omologate. N-au voie să fie vândute fără o autorizație specială. Chiar și bomboanele de propolis din piață trebuie certificate”.

El atrage atenția și asupra abundenței de produse false sau exagerat promovate. „Apar tot felul de amestecuri cu denumiri bombastice. Inclusiv mierea de manuka, toate sunt făcute să atragă ochiul și cumpărătorul”.

Ioan Bogorin subliniază că mierea naturală are efect energetic și antibacterian, iar produsele apicole precum polenul sau propolisul aduc proteine și enzime benefice: „Dar imunitatea nu se <construiește>. O poți doar menține prin alimentație sănătoasă și un stil de viață echilibrat”.