Dacă nu sunteți cuminți și nu păpați tot, vă ia în armată!

Pe vremea când armata era obligatorie, apropierea momentului recrutării însemna pentru mulți dintre adolescenți un moment de mare încercare. Îmi aduc aminte că nu era înjurătură mai spurcată și blestem mai dureros decât „vedea-te-aș luat în armată!”. Bucățica aceea de hârtie pe care ți-o aducea un emisar în uniformă, prin care erai invitat să te prezinți la recrutare sau încorporare echivala, pentru cei ce fugeau de armată ca dracul de tămâie, cu o sentință crudă, de care făceai tot posibilul să scapi. Mulți începeau să se caute pe la medici, doar-doar or dibui o boală care să-i țină departe de sectoare și plantoane. Ce mai, fugeai de luatul la oaste pe unde vedeai cu ochii: facultatea, o boală descoperită brusc, schimbarea domiciliului sau plecarea din țară te puteau salva, temporar, de călătoria spre unitatea militară, așezat cu fundul pe valiza din lemn, moștenită de la bunicul.

Pe atunci, în anii ’80-’90 nu era război, dar gândul cazării pentru șase luni sau un an în dormitorul comun îi înspăimânta pe mulți. Între timp, stagiul militar obligatoriu a fost desființat, dar fricile au rămas. Iar dacă sunt acolo, cineva s-a gândit să le exploateze. Așa se face că știrile alarmiste despre chemarea la oaste a rezerviștilor pentru a-i trimite pe front seamănă panică printre cei mai puțin informați. Fake-news-urile, care sună goarna încorporărilor forțate, sperie tot ce prind, de la adolescenți și părinți până la bunici. Cei ce pleacă pe fentă îi și văd pe cei dragi executând „salt înainte”, în jurul Kievului sau prin Harkov.

Degeaba le explici oamenilor că luatul la oaste cu arcanul nu mai funcționează, că România nu își trimite cetățenii la război, ci poate contribui cu militari profesioniști, o parte a publicului se va lăsa invadată de grozăvia știrilor false. Fake-news-ul nu s-a inventat ieri, nici măcar nu se află acum în perioada lui de glorie, e de când lumea și pământul. A făcut victime în trecut, face și acum pentru că are la dispoziție o seamă de canale de propagare. Într-o societate în care Educația rămâne doar o temă de propagandă electorală deșănțată, nu trebuie să ne mire că știrile false, prosteala grosolană generează reacții emoționale și spaime greu de combătut. Un popor mai puțin educat e un popor mai ușor de manipulat și de orientat către anumite pășuni.