Citește și află cum se adaptează România la transformarea digitală, cât de pregătiți sunt românii pentru era digitală, care sunt tendințele și multe altele.

Este România pregătită pentru un viitor digital?

România a parcurs un drum lung de la stadiul de țară în curs de dezvoltare într-o serie vastă de domenii din punct de vedere legal, fiscal, economic sau social, poziționându-se în 2024 printre statele europene care au înregistrat progrese reale în majoritatea domeniilor de activitate. Digitalizarea face parte din progresul umanității, însă numai 59% dintre români au încredere că digitalizarea va avea o contribuție esențială la îmbunătățirea vieții lor.

În ciuda faptului că 72% din populația țării, conform datelor oferite de Comisia Europeană, nu dispune de aptitudini digitale de bază, românii se descurcă foarte bine în mediul digital. De exemplu, peste 400.000 de români accesează platforme online cu jocuri de noroc, precum ICE Casino, numărul conturilor de Tik Tok pe plan local se ridică la 8.97 milioane de utilizatori, iar numărul conturilor de Facebook România a ajuns la 12.34 milioane.

Cu toate acestea, atunci când ne raportăm la ceea ce se întâmplă la nivel european, România mai are încă multe etape de parcurs pe drumul digitalizarii. În anumite sectoare, progresul este evident, așa cum sunt segmentele VHCN și FTTP, unde țara noastră se află la un nivel de 95% în comparație cu celelalte state ale Uniunii Europene. În schimb, pe segmentul nodurilor de comunicare din rețelele Cluster Computing, abia s-a atins un procent de 4%. Așadar, este România cu adevărat pregătită pentru a face pasul către epoca digitală?

Sunt românii pregătiți în mod real pentru transformarea digitală?

Datele furnizate de către DateReportal în 2024 indică un procentaj al conexiunilor de internet de 91.6%; din totalul 19.05 milioane de locuitori, 18.06 milioane de persoane sunt conectate la o sursă de internet. Numărul conexiunilor mobile atinge în acest an un procent record de 141.9% din totalul populației, cu 28 de milioane de conexiuni active.

Viteza medie a internetului mobil pe telefon se ridică la 51.5 Mbps, în timp ce viteza medie a internetului fix este de 205.74 Mbps, conform informațiilor furnizate de Ookla, ambele tipuri de conexiune înregistrând creșteri față de ultimul an, de 25.3% (10.41 Mbps/mobil), respectiv 20.6% (35.20 Mbps/fix).

În ceea ce privește tehnologia mobilă 5G, România a atins în 2024 un prag de extindere la nivel local de 32.8%, fiind disponibile benzi de 700 MHz, 1500 MHz, 2.6 GHz și 3.6 GHz și 4211 de stații amplasate în întreaga țară. Viteza rețelei 5G se ridică la 60.76 Mbps, cea mai mare valoare medie înregistrată fiind de 309.23 Mbps.

Serviciile digitale de tip DPS pentru cetățeni au ajuns la un procent de 52.2%, în timp ce serviciile de tip DPS pentru afaceri se poziționează la o valoare de 50%. Digitalizarea sistemului public de sănătate a ajuns la un nivel de 58.6%, conform datelor furnizate de Comisia Europeană.

Procentajul investitorilor instituționali autohtoni se ridică la 29.8%, în timp ce stocarea în Cloud a ajuns la un prag de 20.7%, iar cel al analizelor de date la 29.2%. În România, nivelul de folosire a Inteligenței Artificiale este de numai 2%, iar în 2024 procentul companiilor start-up din categoria Unicornilor este de 0%.

Cum și-a propus România să își îmbunătățească performanța la nivel digital în anii următori?

În conformitate cu specifiicatiile Comisiei Europene, în următorii ani România și-a propus să-și îmbunătățească 13 din 14 indicatori de performanță care sunt considerați esențiali pentru evoluția viitoare, inclusiv digitalizarea afacerilor, îmbunătățirea abilităților digitale ale populației și extinderea ariei de acoperire 5G pe plan local.

Un alt sector în care România urmează să implementeze strategiile stabilite de Uniunea Europeană este cel al Inteligenței Artificiale. În următorii trei ani, instituțiile locale vor introduce asistența IA în cadrul administrației publice, dar și în alte domenii, precum cercetare și educație. Un rol esențial în întreaga procedură îl va juca Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizarii.

Unul dintre sectoarele cu cea mai scăzută rată de digitalizare rămâne cel al administrației publice, de aceea, majoritatea eforturilor pentru următorii 2-3 se îndreaptă către îmbunătățirea condițiilor din acest domeniu. Până în 2026 se vizează implementarea stocării serviciilor de administrare publică în Cloud, astfel încât să nu mai fie necesară prezentarea de documente pe suport de hârtie.

Totodată, au fost activate deja sistemele de facturare electronică și de monitorizare a transporturilor, iar emiterea documentelor de identitate se va realiza în format digital (până în 2026, autoritățile și-au propus ca noile documente în format digital să ajungă la un număr de 5 milioane de români).

Prin adoptarea legii 214 din 2024, românii pot să folosească semnătura digitală, aceștia având la dispoziție trei tipuri de semnătură în format digital: simplă, avansată și calificată. Autoritățile autohtone au stabilit alocarea unui buget de aproape 4 miliarde de dolari, care reprezintă 1.1% din produsul intern brut pentru atingerea acestor obiective, buget completat și cu investiții din domeniul privat.

România s-a raliat tendințelor din piața digitală, propunându-și pentru viitor să ajungă la un nivel cât mai ridicat în ceea ce privește gradul de folosire a tehnologiilor și sistemelor digitale, ajungând la nivelul unei mari părți a statelor din Europa.