Cum ar fi dacă s-ar întâmpla invers?

E limpede, Europa nu se simte deloc bine. În fiecare zi aflăm că în cutare țară s-a activat o alertă de securitate, de teama unor atentate. În marile orașe, imigranții proveniți din Orient sau unele țări africane organizează manifestații ce nu sunt întotdeauna pașnice. Sunt anulate sau amânate curse aeriene, alertele cu bombă (din fericire, false) fiind la ordinea zilei. Vămile din Spațiul Schengen prin care treceai odinioară ca vodă prin lobodă au redevenit puncte de frontieră unde ești controlat și pierzi o groază de timp. Europenii sunt tot mai temători, nesiguri și văd o amenințare la fiece pas, una ce vine dinspre fragmente de populații radicalizate. Am spus-o și cu alte ocazii, ne place sau nu, Europa culege ce a semănat. Mai bine zis, ce au semănat niște foști lideri europeni, perfizi și ipocriți, care au încurajat imigrația acordând facilități cu nemiluita pentru așa-ziși refugiați din țările africane sau din Orient. Nu au ținut cont că acei oameni provin dintr-o cultură cu totul și cu totul diferită, că au alte repere valorice, alt temperament. Nu sunt de condamnat, vin dintr-o lume care funcționează altfel decât Europa, iar ăsta nu e un amănunt, ci aspectul esențial de care cei ce vorbesc despre asimilare ar trebui să țină cont. Când cineva intră la tine în casă și tu îi oferi masă, cazare, eventual bani de buzunar și un loc de muncă, acea persoană trebuie să înțeleagă că oferta implică respectarea regulilor casei. Mi-e greu să cred că în cazul în care câteva milioane de europeni ar emigra în Orient și s-ar apuca să bată acolo cu pumnul în masă, gazdele lor ar manifesta o îngăduință de tip ”corectitudine politică”. E normal ca într-o lume civilizată să fie respectate drepturile oricui, imigranții să fie tratați corect, dar când toleranța e dusă la extrem, când derapajele sunt tratate cu o indulgență autodistructivă, lucrurile scapă de sub control. Degeaba vrei să înăsprești acum legile și condițiile de acceptare a imigranților, după ce ai bagatelizat, ani la rând, efectele brațelor larg deschise. Nimeni nu trebuie discriminat, încălcarea drepturilor cuiva e un abuz de netăgăduit, dar poți (mai bine zis puteai) impune niște reguli stricte, niște linii roșii dincolo de care să nu se treacă. Din păcate, e destul de târziu să încerci să repari grosul greșelilor din trecut, nesiguranța populației și înmulțirea atitudinilor extremiste fiind printre principalele urmări ale unor politici meschine, inconștiente, autodistructive. Dacă azi tot mai mulți europeni ciulesc urechile când aud mesaje radicale, vina nu e decât a celor ce au transformat Bătrânul continent într-un tărâm al făgăduinței pentru milioane de imigranți.