Medicii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu explică modul în care sunt gestionate urgențele chirurgicale, ce investigații sunt necesare înaintea unei operații, cum este pregătit pacientul și care sunt avantajele tehnicilor moderne, minim invazive. Într-un material publicat de unitatea medicală, Șef Lucrări Dr. Dan-Gheorghe Crețu, medic primar Chirurgie Generală, cu competențe în Chirurgie Oncologică și Ecografie Generală, răspunde celor mai frecvente întrebări legate de intervențiile chirurgicale.
Potrivit medicului, timpul în care se ajunge în sala de operație depinde de gravitatea afecțiunii și de riscul vital al pacientului. „Intervenția chirurgicală de urgență depinde direct de gravitatea și riscul vital al pacientului. În urgențele imediate se intervine în mai puțin de o oră, cum este cazul hemoragiilor masive interne sau externe, rupturii de anevrism de aortă ori traumatismelor severe, intervenția chirurgicală desfășurându-se concomitent cu manevrele de resuscitare”, explică dr. Dan-Gheorghe Crețu.
În cazul urgențelor majore, operația are loc, de regulă, în interval de patru până la șase ore, la pacienții stabili hemodinamic, dar care prezintă risc de insuficiență de organ sau deteriorare clinică rapidă, cum sunt apendicita acută, perforațiile digestive, ocluzia intestinală cu hernie strangulată ori ischemiile acute. Pentru urgențele relative, intervenția poate fi amânată până la 24–48 de ore, perioadă în care pacientul este stabilizat și sunt efectuate investigațiile suplimentare necesare.
Medicul arată că investigațiile diferă în funcție de tipul intervenției, de vârsta pacientului și de bolile asociate. În mod obișnuit sunt efectuate analize de laborator, precum hemoleucograma, coagulograma, glicemia, ureea, creatinina, ionograma, grupul sanguin și testele hepatice. La acestea se adaugă investigații cardiologice, precum electrocardiograma și, atunci când este necesar, ecocardiografia sau consultul cardiologic.
De asemenea, în funcție de caz, sunt recomandate radiografia toracică, spirometria, ecografia, tomografia computerizată sau examenul RMN. „În urgențele majore se fac doar investigațiile strict necesare – grup sanguin, coagulogramă și hemoleucogramă – realizate rapid, fără a întârzia intervenția”, subliniază chirurgul.
Pregătirea începe cu evaluarea preoperatorie și consultul anestezic, fiind urmate de ajustarea tratamentelor cronice, tratarea eventualelor infecții și echilibrarea bolilor asociate. Medicul recomandă, acolo unde este posibil, renunțarea la fumat și consumul de alcool cu două până la patru săptămâni înainte de operație. În cazul anumitor intervenții digestive este necesară și pregătirea intestinală.
În ziua operației, pacientul semnează consimțământul informat, îi este montată o linie venoasă și primește tratamentul profilactic necesar. Totodată, acesta beneficiază și de pregătire psihologică, prin explicarea procedurii, a riscurilor și a etapelor recuperării.
Dr. Dan-Gheorghe Crețu precizează că, în cadrul secției de Chirurgie Generală, numeroase afecțiuni pot fi tratate prin tehnici laparoscopice sau robotice. „În patologia de chirurgie generală putem aborda atât laparoscopic, cât și robotic o gamă largă de afecțiuni, de la apendicită și colecistite până la hernii hiatale, splenectomii și patologia benignă sau malignă colorectală. Beneficiile chirurgiei minim invazive sunt certe atât pentru pacient, cât și pentru chirurg”, afirmă medicul.
Acesta amintește că orice intervenție chirurgicală implică anumite riscuri, precum hemoragia, infecțiile, reacțiile adverse la anestezie sau complicațiile respiratorii și cardiovasculare, însă acestea pot fi reduse printr-o evaluare atentă înaintea operației și prin respectarea protocoalelor medicale.
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Cosmin Pal
