Primele semne că anul electoral 2024 a demarat în trombă sunt vizibile pe marile artere rutiere de acces în oraș: au apărut marile panouri cu candidații la funcțiile din administrația publică. Unii candidați se cunosc având deja notorietate în spațiul public. Alți candidați se pregătesc să fie cunoscuți, lipsa de experiență politică și în administrația publică locală sau județeană spunându-și cuvântul. Pentru toți cetățenii județului Sibiu cotidianul Tribuna publică o serie de articole ce se doresc a se constitui în fundamentele unei competiții electorale transparente, pe bază de proiecte clare, lipsite de interpretări, astfel încât electoratul să fie informat și să evite întrebarea istorică:

EU CU CINE VOTEZ?

Următoarele alegeri locale în România vor avea loc la data de 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile pentru parlamentul European. Încă pe 21 februarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (P.E.), data alegerilor europarlamentare fiind cunoscută încă din 2023. Toți cei 33 de eurodeputați români vor fi aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. În urmă cu un deceniu, Consiliul Judeţean Sibiu a stabilit proiectele prioritare pentru toate localităţile din judeţ, scopul fiind depunerea acestora pentru finanţare din fonduri europene.

S-au configurat atunci cele cinci microregiuni de dezvoltare durabilă, care aveau atât rol de identificare, cât și de susținere a proiectelor de dezvoltare durabilă cu impact teritorial major. Toate proiectele erau rezultatul unor sesiuni de animare economică teritorială – pentru a implica comunitățile și a favoriza dezbaterile publice, astfel încât deciziile strategice să fie luate efectiv de comunitățile locale.

Astfel, în cele 5 microregiuni Mărginimea Sibiului, Țara Oltului, Podișul Hârtibaciului, Valea Târnavelor, Țara Secașelor, s-au identificat nevoile de dezvoltare, proiectele de dezvoltare durabilă și posibilitățile de susținere și de finanțare a acestora, marcându-se anul 2014 ca ”Anul dezvoltării economice” pentru judeţul Sibiu. Pentru toți cei ce doresc să cunoască întregul proces de identificare a nevoilor și stabilirea priorităților de dezvoltare îi invităm să cerceteze arhiva cotidianului Tribuna, singura publicație sibiană a cărei arhivă poate fi studiată atât în format tipărit, cât și digital.

În Tribuna din 15 aprilie 2014 apărea articolul: «În județ: Drumuri, stațiuni dezvoltate și parcuri industriale cu bani europeni», autor Sorana Maier. Sunt reproduse cele 5 materiale pentru ca toți sibienii să cunoască situația reală a proiectelor trecutului apropiat!

Ţara Oltului

În această zonă, sunt identificaţi polii locali, Avrig – Mârşa – Tălmaciu, iar ca pro­iecte principale sunt dezvol­tarea zonei montane, a turis­mului montan şi a domeniului schiabil pe tronsonul Transfăgărăşan – Bâlea Lac – Bâlea Cascadă, dezvoltarea infra­struc­turii de agrement, a pes­cuitului, dezvoltarea turismului rural şi agroturismului; dez­voltarea parcurilor/ zonelor industriale existente (Mârşa, Avrig, Tălmaciu, Cârţa). Nu lipsesc nici proiecte în domeniul energiei regenera­bile, în special hidro (bazine hidrografice importante); înfiin­ţarea unui campus şcolar, a unui centru de excelenţă şi a unui parc ştiinţific autorizat.

 Valea Hârtibaciului

Această zonă are poli locali în Agnita şi Şelimbăr, iar proiectele importante dorite de comunităţi sunt crearea şi valorificarea unui brand al zonei – Valea Verde – dez­voltarea de atracţii care ţin de petrecerea timpului liber în natură, respectiv o schemă integrată de turism verde, folosind Mocăniţa ca „motor” de lansare a turismului în natură; crearea/selectarea unei companii de management al destinaţiei, care să pună în valoare circuitele existente (biserici fortificate, de exemplu) şi să deschidă altele noi, de exemplu circuitul bise­ricilor pictate de fratii Grecu, bisericile de lemn, etc.; – sprijin în vederea depunerii documen­taţiei necesare înca­drării Microregiunii Valea Hârtiba­ciului în categoria zonelor defa­vorizate din punct de ve­dere agricol pentru obţinerea de subvenţii, creşterea sub­venţiilor pentru crescătorii de ovine de carne ecologică, de bovine de carne etc.; înfiin­ţarea Asociaţiei Micilor Produ­cători/ un cluster! pentru pro­ducătorii şi procesatorii agri­coli – produse ecologice, pro­mo­vare şi comercializare.
Promovarea meşteşu­gu­rilor locale, a tradiţiilor – se vor înfiinţa centre zonale – centru pentru învăţămânul profe­sional în zonă; infrastructura generală, în special drumurile de legătură cu DN 1 şi cu viitoarele autostrăzi, de ex. drumurile Fofeldea – Săsăuş – Valea Oltului, Fofeldea – Hosman, Beneşti – Bîrghiş, Agnita – Nou Român, Cincu -Voila, Vurpăr – Nocrich, căi de acces Agnita: Sighişoara, Făgăraş, Mediaş; atragerea investitorilor, Agnita – pol de dezvoltare a microregiunii, încurajarea industriei uşoare, de tradiţie;  dezvoltarea unor zone industriale (Agnita) sunt de asemenea dorite de comunităţi.

Mărginimea Sibiului

Poli locali sunt Păltiniş şi Sălişte, iar proiectele prioritare sunt dezvoltarea, promovarea și valorificarea unei zone mon­tane integrate de turism, care să cuprindă Staţiunea Păl­tiniş şi satele din Mărgi­nimea Sibiului; crearea unui brand turistic de interes euro­pean – Mărginimea Sibiului, exploatarea unor branduri locale – dimensiunea culturală, parc industrial Sălişte; mate­riale de prezentare şi promo­vare a fiecărei regiuni a jude­ţului; promovarea pachetelor turistice de weekend.

Dezvoltarea turismului, în special cel montan, prin con­struirea de staţiuni – pe Valea Frumoasei (Crinţ) sau reabi­litarea lor – Păltiniş (ADI), o staţiune pentru toate anotim­purile – şi complexuri turistice, a unor zone de agrement; dotarea şi asigurarea unei bune funcţionări a Centrelor de Informare Turistică sau deschiderea unor CIT-uri la Jina, Păltiniş sunt alte proiecte luate în calcul.

Ţara Secaşelor

Poli locali sunt Miercurea Sibiului şi Ocna Sibiului, iar proiectele sunt transformarea acesteia din urmă în staţiune balneoclimaterică de interes naţional; crearea şi dezvol­tarea unui parc logistic/ de servicii, realizarea şi promo­varea traseelor turistice în vederea dezvoltării turismului zonal; trasee de biciclete, cinegetice etc.; Muzeul Ţării Secaşelor. Redeschiderea Staţiunii Miercurea – Băi; pregătirea forţei de muncă din zonă; drumuri: Poiana – Dobârca – Miercurea Sibiului, Miercurea Sibiului – Bogatu Român- DJ106 C, Apoldu de Jos – Amnaş; valorificarea prezenţei autostrăzii în zonă; moderni­zarea reţelei de cale ferată Sibiu-Vinţu de Jos şi Sibiu – Mediaş; înfiinţarea unui centru zonal de colectare a laptelui, cărnii şi lânii şi a unui centru industrial de procesare; dez­voltarea clusterelor de lanţ scurt de aprovizionare; ame­najarea şi asigurarea funcţio­nării unei Unităţi de Asistenţă Medico-Socială (cămin-spital pentru vârstnici) sunt proiecte dorite de comunitate.

Valea Tîrnavelor

Poli locali sunt Copşa Mică şi Dumbrăveni şi se doreşte crearea unui parc industrial în zona unităţii Sometra – Copşa Mică şi în comuna Axente Sever, pentru atragerea investitorilor şi crearea de noi locuri de muncă; valorificarea terenului fostelor sere de la Dum­bră­veni prin înfiinţarea unei zone industriale; creare/ selectare companie de management destinaţie pentru operare tra­see, dezvoltarea şi promo­varea Siturilor UNESCO de la Biertan şi Valea Viilor, Drumul fortificaţiilor;  Parc tematic medieval al zonei;  încadrarea Microregiunii Valea Tîrnavelor în categoria zonelor defavo­rizate din punct de vedere agricol pentru obţinerea de subvenţii dar şi crearea unei reţele de nord a parcurilor industriale şi promovarea Staţiunii balneo-climaterice Bazna sunt proiecte considerate strategice.

Majoritatea propunerilor – cele ce vizează realizarea şi reabilitarea infrastructurii, dezvoltarea turismului, culturii, economiei, agriculturii, etc. sunt cuprinse şi în Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2012 – 2020.

Pentru continuarea activităţii de animare economică terito­rială, în fiecare microregiune se va constitui un Consiliu de Dezvoltare Durabilă, din care vor face parte reprezentanţii administraţiilor locale, ai mediului de afaceri local şi ai societăţii civile, împreună cu reprezentanţii partidelor politice reprezentate în Con­siliile Locale şi în Consiliul Judeţean.