Unde își ține trotinetistul ”călcâiul lui Ahile”?

Nu cu mult timp în urmă, o știre scoasă de la naftalină a bătut din aripi prin aerul Sibiului. Se făcea că principiul ridicării mașinilor parcate aiurea se aplica și în cazul trotinetelor. Prevederea legală, ceva mai veche, fusese readusă în discuție și mulți au crezut că trotinetiștii vor fi puțin educați prin amenințarea că li se va umbla prin buzunare, în cazul în care vor abandona trotineta la voia întâmplării. Pe scurt: o trotinetă lăsată aiurea în mijlocul drumului, mai mult de două ore, poate fi ridicată, aidoma unei mașini care încurcă circulația, pentru a o recupera firma care o deține trebuind să achite o taxă. Ulterior, pe baza datelor de identificare, compania se poate îndrepta împotriva celui care a închiriat trotineta și a lăsat-o de izbeliște, în vederea recuperării prejudiciului. Recunosc, am crezut că anunțul va face puțină rânduială prin apucăturile unora dintre trotinetiști, dar -ce să vezi?- probabil că ei nu citesc ziarele ci doar postările de pe Facebook sau Instagram. În continuare ne împiedicăm de trotinete lăsate în mijlocul trotuarului, trecerii de pietoni sau aruncate pe unde nici cu gândul n-ai gândi. Ori povestea cu ridicatul trotinetelor nu se aplică ori procedura de recuperare a banilor a prea complicată și firma care gestionează această afacere se lasă păgubașă; cert este că nu s-a schimbat mai nimic în comportamentul unora dintre cei ce apelează la acest mijloc de deplasare. Cred că nu are cineva pretenția să introducem în discuție teme precum bunul simț sau responsabilitatea acelor utilizatori care ”descalecă” de pe trotinetă ca un cowboy matrafoxat din Vestul sălbatic. Neamul prost nu poate fi educat decât cu lecții coercitive, iar în absența lor mitocănia se lăfăie în toată paleta comportamentală a insului. Unii dintre cei ce închiriază trotinete consideră că din moment ce au plătit, nu e treaba lor unde le lasă după ce le-au folosit. După părerea lor, cineva ar trebui să le calce pe urme și să adune trotinetele. Numai că asta ar presupune costuri suplimentare, implicit un preț mai mare pentru închiriere. Dar ce facem acum? Încercăm să le explicăm logica acestei afaceri unor inși străini de orice rațiune? E pură pierdere de vreme. Repet: astfel de bipezi nu pot fi educați decât prin măsuri care să le afecteze direct buzunarul, cardul, portmoneul. Acolo e ”călcâiul lui Ahile”. Degeaba le vorbești pe limba logicii și a bunului simț, căci nu pot pricepe.