Pe când nu eram sclavii Europei vs. pe când suntem

Pentru că plecarea lui Iohannis de la preşedinţie mă lasă extrem de rece, vă spun altceva. Că, de mai multă vreme, o nouă campanie de spălare pe creier este în toi. Cea a osanalelor aduse actualului regim, naţional şi "european", în paralel cu aruncarea în derizoriu, sub pretextul luptei electorale anti "suveranişti", a ideilor cât se poate de sănătoase de libertate, patriotism şi independenţă. Este vorba despre seria de cretineli (că altfel nu am cum să le definesc) emise pe reţele, suspect de răspândite, din seria "pe când nu eram sclavii Europei şi eram suverani". Au un limbaj retard, deci e clar cui sunt adresate şi folosesc unele şi aceleaşi poze ciordite de pe reţele sau de pe net în general, de regulă reprezentând cozi la ceva din anii '80-'90, de la carne la benzină, autobuze înghesuite, magazine goale de la noi şi din statele ex-sovietice sau doar oameni pe câmpul vreunui CAP, cu aceeaşi explicaţie: "pe când nu eram sclavii Europei" şi mai nou adăugat, "Şi eram suverani". Sau, ca să se încadreze în trendul actual, "şi eram prieteni cu ruşii". Imposibil să nu le ştiţi.

OK, din asta reiese un lucru demn de reţinut. Dacă nu eram atunci sclavii Europei, acum suntem.. Nu? Dacă tu faci referire la o perioadă în care nu erai liber şi o duceai prost, faci referire, comparativ, la perioada actuală în care EŞTI sclav şi ţi-e bine. Un sclav fericit pentru că are burta plină, plasmă pe perete, "climă" acasă-în maşină-la lucru-la cârciună, maşină "propietate" şi poate să o taie dincolo cu low-costul. Vorba lui Lenin: conştiinţa trece prin stomac, dacă el a zis cumva asta.

Un alt paradox este acela că tu, pe de o parte, îi înjuri pe politicieni că-s hoţi, mafioţi, vânduţi străinilor, corupţi, că în România e rău de moare lumea de foame, că eşti furat, ignorat, impozitat, că eşti om exploatat de către om, că trenurile sunt praf, că şoselele sunt foarte praf, că primarii te fac din taxe, că nu-ţi ajunge alocaţia la copilaşi şi că în şcoli nu se învaţă nimic. Pe de altă parte, însă eşti încântat că eşti aşa, pentru că "pe când nu eram sclavii Europei" era naşpa doar pentru că nu aveai climă la bloc.

Apoi, şi cei care au creat aceste sclemberisme cu "sclavii Europei" dau impresia că sunt praf şi la istorie şi la politică, ori că se adresează celor care sunt praf la aceste două categorii. Sau sunt dintre cei care atunci, în vremea aia citată, aveau încă dileme în a diferenţia papa de caca. Ori nu erau nici măcar studiu de fezabilitate pentru un contact sexual. Pentru că a reduce o întreagă perioadă istorică, politică, socială, culturală, cum aveţi voi chef, doar la unul-două aspecte ce ţin de îmbuibarea personală este, minimum, cum să zic, de porc. De ce?

Păi, o dată, România nu a fost NICIODATĂ suverană 100%. Nici sub Mircea cel Bătrân, nici sub Ferdinand, nici sub Ceauşescu. Existau tratate, alianţe, structuri politice care decideau şi pentru tine. Chiar dacă ideea neamestecului în treburile interne ale unei ţări acum sună excelent, mai ales când ţi se impun moduri de viaţă tembele. Apoi. Nu tot timpul a fost ca în perioada 1983-1989, în magazinele cu mâncare, că asta doare cel mai mult acum. Ci chiar găseai, chiar dacă nu la oferta de acum şi nici la chimicalele şi plasticul de acum. Cât despe prietenia cu ruşii, din 1968 ea a cam picat, iar în perioada AIA era pe cele mai joase culmi, Gorbi (pe care-l pupaţi în fund deşi e tot un rus) fiind foarte supărat pe Ceauşescu că nu face reformele ce el le comandase în alte ţări viitor foste socialiste.

Paradoxal este că în campania asta anti-inteligenţă nu se pomeneşte nimci de preţul cărţilor de atunci vs. acum, de sejurul la mare de 12 zile nu de 5-6, despre fabricile care produceau nu deveniseră malluri sau imobiliare, despre cum se făcea şcoală, despre filmele româneşti de atunci versus neuropsihiatriile cinematografice de acum. Şi multe altele pe care aşa, cu burdihanul plin şi răgâind la volan nu le poţi sesiza.