Rău în barcă, rău pe mal, rău călare pe un val

Oricât de cinic ar suna, inundațiile din Moldova sunt mană cerească pentru politicieni, mai ales pentru cei ce dau târcoale unor demnități publice. Nu e pentru prima oară când vitejii partidelor au încălțat cizme de gumă și au descins printre  sinistrați, încercând să pară umani, mimând empatia. Cei mai avantajați (știu, tot cinic sună, dar ăsta e adevărul) au fost până acum Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, ambii candidați la Președinție, ambii ocupând funcții înalte în stat, unul pe cea de premier, altul pe cea de președinte la Senatului. 

Tandemul „Nicu și Marcel” s-a prezentat cu precizie de ceasornic elvețian la locul nenorocirii, promițând sprijin, emanând compasiune. „Un gest electoral!” ar spune mulți, însă, până la urmă, unul firesc, având în vedere că vorbim despre președinții partidelor ce guvernează România. Dincolo de cârcoteli, cei doi s-au aflat, la nivel de imagine, între ciocan și nicovală: ducându-se în mijlocul comunităților grav afectate de viituri sunt acuzați de populism ieftin. Dacă nu ar fi mers acolo, s-ar fi spus despre ei că sunt nesimțitori la dramele semenilor. Oricum ai da-o, nu e bine, se vor găsi, ba unii, ba alții să îi acuze. 

Dacă în cazul celor doi vorbim despre persoane publice conectate la mecanismele de gestionare a unor astfel de crize, și pentru restul candidaților zonele inundate pot fi scena valorificării momentului. Încă nu am văzut-o pe Elena Lasconi vâslind vârtos printre gospodării, dar nu e timpul pierdut. Cum nu e timpul pierdut nici pentru George Simion sau Mircea Geoană să se înfățișeze, înfipți în cizme de cauciuc, dinaintea sinistraților, promițându-le că, odată ajunși la Cotroceni, vor da o lege a viiturilor, și neam de neamul apelor învolburate nu vor mai îndrăzni să se apropie de vreo gospodărie. La o adică, pot fi abrogate legea gravitației și a mecanicii fluidelor, că doar e campanie. 

Ne place sau nu, în ultimii 30 de ani nenorocirile abătute asupra oamenilor au fost valorificate de politicieni, toți încercând să se cațere puțin pe dramele semenilor, doar – doar s-or vedea mai bine în poza care i-ar fi putut impresiona pe alegători. De la Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, până la Diana Șoșoacă și Cristian Diaconescu, toți ar putea încerca, direct sau indirect, să folosească nenorocirile din Moldova pe post de agent electoral. Nu e o premieră, neobișnuit ar fi să nu se întâmple așa. De aceea, fie că îi vom vedea în bărci, pe mal ori încălecând pe val, n-are rost să ne mirăm, căci asta ar însemna că n-am învățat nimic în cele trei decenii de școală politică primară din România.