Spitalul de Pediatrie Sibiu, tot mai aglomerat din cauza enterocolitelor. Medicul Rareș Pătru: „Nu opriți hidratarea copilului”

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Enterocolitele sunt printre cele mai frecvente afecțiuni ale copiilor în sezonul cald, iar în această perioadă medicii de la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu observă o creștere a numărului de prezentări. Pentru a afla de ce apar mai frecvent aceste îmbolnăviri, care sunt semnele ce trebuie să îi alarmeze pe părinți și ce greșeli trebuie evitate, Tribuna a stat de vorbă cu dr. Rareș Pătru, medic primar boli infecțioase în cadrul Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu.

,,Aceste afecțiuni sunt unele dintre cele mai frecvente la copii, mai ales în sezonul estival, deși ele pot apărea în orice perioadă a anului, și au etiologie predominant virală, (Rotavirus, Norovirus, enterovirusuri), pentru că acestea se pot transmite foarte ușor, dar pot fi cauzate și de anumite bacterii (Salmonella, Shigella, Campylobacter)”,precizează medicul.

Există mai multe motive pentru care se întâmplă acest lucru, printre acestea se numără creșterea circulației agenților patogeni în această perioadă datorită temperaturilor mai ridicate, perioada de vacanță și concedii, când familiile călătoresc, mergem la mare, sau frecventăm ștranduri, piscine, restaurante, hoteluri, locurile se aglomerează. Poate și igiena mâinilor are de suferit, și astfel cresc șansele ca aceste infecții să se transmită mult mai ușor.

Potrivit dr. Rareș Pătru, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, enterocolita se manifestă prin apariția unor scaune moi sau apoase, uneori foarte numeroase, care pot fi însoțite de dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături și febră. Medicul explică faptul că simptomele diferă de la un copil la altul, însă un semnal de alarmă îl reprezintă frecvența scaunelor și imposibilitatea copilului de a se hidrata și alimenta corespunzător din cauza vărsăturilor repetate. În timp ce formele ușoare pot evolua favorabil dacă micuțul reușește să consume lichide și alimente, formele severe pot duce rapid la deshidratare și necesită evaluare medicală.

Greșelile care pot agrava starea copilului

Dr. Rareș Pătru atrage atenția că una dintre cele mai frecvente greșeli făcute de părinți este oprirea administrării lichidelor de teamă că micuțul va vărsa mai mult. În realitate, această decizie favorizează instalarea rapidă a deshidratării, care poate deveni severă, mai ales la copiii mici. De asemenea, specialistul nu recomandă administrarea medicamentelor antidiareice pe bază de Loperamid (Imodium) în cazul enterocolitelor infecțioase. Acestea încetinesc tranzitul intestinal și împiedică eliminarea agentului patogen, favorizând stagnarea și multiplicarea acestuia în tubul digestiv.

,,O altă greșeală des intâlnită este administrarea de antibiotice de la inceput, deși majoritatea cazurilor de boală diareică sunt produse de virusuri, si astfel nu facem decât să dezechilibram flora intestinală și mai mult. Sigur, există și un procent de infecții bacteriene digestive, dar ideea este sa avem mai intâi un diagnostic cert de infecție bacteriană, și doar apoi sa administrăm și un antibiotic când este cazul”, adaugă medical.

Cum recunosc părinții deshidratarea

Potrivit dr. Rareș Pătru, deshidratarea apare atunci când copilul pierde mai multe lichide decât reușește să înlocuiască, fie din cauza vărsăturilor și a scaunelor diareice, fie pentru că nu poate consuma suficiente lichide. Primele semne sunt buzele uscate, limba încărcată, cearcănele, paloarea, pulsul accelerat, starea de apatie și scăderea cantității de urină sau urinările foarte rare. Medicul avertizează că, în cazul sugarilor și al copiilor mici, deshidratarea se poate instala rapid, chiar în decurs de 12-24 de ore, în funcție de cantitatea de lichide și electroliți pierdută, motiv pentru care este esențial ca părinții să urmărească atent aceste simptome și să solicite ajutor medical dacă starea copilului se agravează.

„Lucrurile pot varia destul de mult. O formă ușoară de enterocolită se poate trata cu ușurință acasă, cu recomandări adecvate, cum ar fi regimul dietetic, hidratarea fracționată, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și cu săruri de rehidratare orală, precum și tratament simptomatic. În schimb, dacă este vorba despre o formă mai gravă, copilul poate necesita perfuzii și chiar internare, dacă situația o impune”, explică dr. Rareș Pătru, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu.

La Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu se înregistrează, în această perioadă, o creștere a numărului de copii care ajung cu enterocolite.

„Avem o perioadă aglomerată acum la spital, cu o creștere a adresabilității pentru acest tip de afecțiuni, dar acest lucru se întâmplă frecvent în lunile de vară, aproximativ la fel ca în anii trecuți. Revin asupra acestui subiect: la fel ca în cazul virozelor respiratorii, administrarea antibioticelor nu este indicată. Din contră, putem face mult mai rău. Antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor și trebuie folosite doar în situațiile în care se impun. Pentru a preveni apariția acestor infecții, ar trebui să respectăm în continuare igiena mâinilor, pe cât posibil, fără ca aceasta să devină o sursă de stres, să bem apă îmbuteliată sau din surse sigure, mai ales când călătorim, și să fim atenți ce și de unde mâncăm. Dacă se întâmplă totuși ca micuții noștri să se îmbolnăvească, trebuie să ne asigurăm că beau suficiente lichide, să ținem un regim alimentar câteva zile, iar dacă situația se agravează, să ne prezentăm la medic pentru evaluare și tratament.”