VALEA HÂRTIBACIULUI: Propunerea “Colinele Transilvaniei” pentru Noaptea muzeelor la sate

Asociaţia „Colinele Transilvaniei” vine în sprijinul celor care îşi fac program pentru Noaptea muzeelor la sate şi propune un itinerariu special pentru acest eveniment, ce vizează, în principal, Valea Hârtibaciului. Colinele Transilvaniei reprezintă o destinație ecoturistică oficial certificată din centrul României, localizată în sudul Transilvaniei. Aceasta acoperă teritoriul cuprins între orașele Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Rupea și Făgăraș, suprapunându-se în mare parte peste Podișul Hârtibaciului, bazinul Târnavelor și cel al Oltului. Regiunea adăpostește 5 monumente UNESCO și peste 60 de biserici fortificate săsești.

„Pe 29 august, când soarele coboară peste dealurile domoale din Colinele Transilvaniei, porțile a peste 15 de locuri de patrimoniu se deschid deodată. E a patra ediție pentru Noaptea muzeelor la sate, componenta rurală a Nopții Muzeelor, iar traseul de-a lungul Colinelor leagă biserici fortificate săsești, case muzeale, colecții private și un tren de epocă, într o rută posibilă printre satele Hârtibaciului, ale Târnavelor și ale Țării Făgărașului”, susţin reprezentanţii asociaţiei. Iată programul şi cum descriu orgaizatorii turului obiectivele incluse:

Dealu Frumos, punctul de plecare

Călătoria poate începe la Dealu Frumos, într-o biserică ridicată inițial ca bazilică romanică în secolul al XIII-lea și transformată în stil gotic pe la anul 1500, când i s-au adăugat elementele defensive care o fac și azi recognoscibilă din depărtare. Săpăturile de aici au scos la lumină un cimitir medieval și fragmente arhitecturale vechi, iar accesul rămâne gratuit, pe bază de donație, între orele 17:00 și 22:00.

Ruja, clopotul din 1500

La câțiva kilometri distanță, lângă Agnita, biserica din Ruja, at aparţinător al oraşului, păstrează o poveste asemănătoare de transformare: din bazilică romanică de secol XIII, devine în secolul al XV-lea lăcașul gotic cu hramul Sfintei Magdalena pe care îl vedem azi. Cercetările arheologice din 2002 au lămurit fundațiile și etapele de construcție, prin două casete de săpătură deschise lângă latura de sud și în interiorul turnului. Clopotul cel mare, din anul 1500, sună de mai bine de cinci secole, iar orga barocă a fost lucrată în 1803 de Samuel Joseph Maetz.

Brădeni și lăzile de cereale

Drumul urcă apoi spre Brădeni, unde biserica fortificată, atestată documentar din 1350, ascunde în pod un tezaur neobișnuit: 140 de cufere medievale pictate, folosite altădată pentru păstrarea cerealelor și a proviziilor în vremuri de asediu. Localnicii numesc locul „Muzeul lăzilor de cereale”, iar povestea satului e și una a apei: un pârău din apropiere a depus, de-a lungul secolelor, peste trei metri de aluviuni, ridicând nivelul solului și obligând la înălțarea podelei navei cu circa doi metri. Orga, instalată între 1815 și 1817 de Samuel Mätz, stă neobișnuit deasupra altarului.

Chirpăr, lumina care leagă trecutul de prezent

În Valea Hârtibaciului, satul Chirpăr găzduiește o biserică evanghelică din secolul al XIII-lea, dezvoltată inițial ca bazilică romanică și fortificată ulterior. Pentru ediția din acest an, comunitatea pregătește proiectul „Memoria Lucis”, o serie de intervenții luminoase gândite pe termen lung, care pun în dialog proiecțiile contemporane cu arhitectura veche a fațadei și a altarului. Programul e scurt, doar între 20:30 și 22:00, gândit special pentru ora în care lumina serii se stinge peste sat.

Cornățel, drumul cu aburi al mocăniței

Din gara Cornățel pleacă seara mocănița Sibiu-Agnita, pe un tronson de 7 kilometri până la Hosman și înapoi, cu tracțiune diesel, într-o călătorie dus-întors de aproximativ 90 de minute. E singurul obiectiv al serii care nu se vizitează, ci se traversează, iar biletul, 40 de lei pentru adulți și 30 pentru copiii între 3 și 14 ani, valorează o experiență diferită de restul serii: satul privit din mers, printre coline. De la Cornățel, colinele Hârtibaciului coboară spre Țara Făgărașului, iar granița dintre județele Sibiu și Brașov se estompează prin Coline. Traseul continuă spre satele de sub Munții Făgăraș, unde patrimoniul rural se leagă de o altă istorie, cea a Veneției Făgărașului și a familiilor sale înnobilate.

Richiș și Omul Verde

În acest traseu au fost incluse şi două sate din zona de nord a judeţului, Richiş, comuna Biertan, şi Nemşa, sat ce aparţine de Moşna.

Nu departe, la Richiș, povestea se schimbă de tot registru. Biserica fortificată de aici, construită cu două secole înaintea reformei luterane într-un mediu cistercian legat de Cârța, păstrează în interior elemente venite din zonele Europei Celtice, legate de vechea zeiță a Pământului și de arhetipul Omului Verde. Simbolistica aceasta stă la baza proiectului „Revitalizarea Bisericii Fortificate Richiș pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară”, care caută să lege patrimoniul de temele actuale ale protecției mediului și ale renașterii naturii. Programul e mai lung decât în satele vecine, între 18:00 și 22:00.

Nemșa, unde arta contemporană intră în biserica veche

La Nemșa, în comuna Moșna, se deschide o galerie permanentă de artă contemporană: colecția Fundației Bolyai, adunată în ultimii douăzeci de ani, se alătură elementelor artistice vechi de șapte secole aflate deja în biserică. Serile din 29 august vor avea acompaniament muzical, susținut de violonista Katharina Wibmer, iar vizitatorii pot vedea și Casa Clopotarului, expoziție permanentă a unei locuințe transilvănene cu mobilier etnografic și mobilier burghez deopotrivă. Programul se întinde de la 16:00 până la 22:00.