De la 1191 încoace, în istoria de peste 800 de ani a bătrânului burg au fost consemnate nenumărate înființări ale unor instituții în premieră pentru Transilvania sau actualul teritoriu al României. Au fost organizate evenimente în premieră, nu puține. Despre unele s-a mai scris, altele sunt cunoscute de puțină lume.
TRIBUNA reunește, sub acest titlu, dacă nu pe toate, majoritatea premierelor Sibiului de-a lungul celor peste opt secole de viață, de la înființarea primului spital din Transilvania, la 1292, la găzduirea de către Casa Artelor a primei școli de meșteșugărit din România.
Sibiul ascunde, între zidurile cetății sale, atestată pentru prima dată la 1191, când a fost confirmată Prepozitura Sfântului Ladislau, care a asigurat jurisdicția ecleziastică proprie a sașilor transilvăneni, istorii, clădiri și evenimente care, la acea vreme, au reprezentat premiere pentru regiune, pentru întregul teritoriu actual al țării noastre, unele chiar pentru întreaga lume.
La numai un an după sărbătorirea primului secol al Sibiului, aici este atestat Spitalul Sf. Spirit, primul spital din Transilvania.
Spitalul Sf. Spirit era localizat pe actualului ansamblu Azilului, un ansamblu de monumente istorice inclus în Repertoriul Arheologic Național. Ansamblul este compus din Azilul propriu-zis, cu multiple clădiri, care închid la mijloc șase curți interioare legate între ele prin pasaje boltite înguste, și Biserica Azilului. Aceasta din urmă este menționată documentar în 1292 pentru prima dată, an în care Ordinul Ospitalierilor Sf. Spirit a amenajat aici primul spital de pe actualul teritoriu al României.
Iar în exteriorul Bisericii Azilului, conform Wikipedia, se află cel mai vechi clopot din Sibiu, care datează din 1509 și poartă inscripția ”Ad iuva nos deus”, expresie în limba latină care s-ar traduce ”Ajută-ne, Doamne”. Clopotul are o înălțime de 112 centimetri și un diametru de 44 centimetri.
Prima bibliotecă …
… de pe actualul teritoriu al României a fost menționată, tot la Sibiu, la 1330, fiind situată în fosta Mânăstire Franciscană, iar două decenii mai târziu a fost înființată prima monetărie din Transilvania.
La 1376, pe 9 noiembrie, reprezentanții celor șapte scaune săsești din Transilvania au parafat, la Sibiu, un act prin care au fost stabilite statutele breslelor meșteșugarilor, acesta fiind în fapt prima reglementare a breslelor cunoscut de pe actualul teritoriu al țării noastre.
Prima atestare documentară a actualului Colegiu Național ”Samuel von Brukenthal” a fost la 1380, motiv pentru care instituția este considerată prima școală de pe teritoriul actual al României. A fost – conform brukenthal.ro – o școală a comunității săsești locale și a Bisericii Catolice, dar a fost frecventată și de copii români din împrejurimi.
Iar la 1490, la Sibiu a fost instalat în turn primul orologiu. Se întâmpla în actualul Turnul Sfatului, iar conform Wikipedia, care citează ”Istoria științei și tehnicii în România” a autorilor Șt. Bălan și Șt. N. Mihăilescu, fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal.
Patru ani mai târziu, a fost deschisă prima farmacie de pe actualul teritoriu al țării noastre.
Prima tipografie, primele publicații
La 1525, la Sibiu a fost atestată prima tipografie din Transilvania, cea care avea să fie, totodată, a doua ca vechime de pe actualul teritoriu al României. Cinci ani mai târziu, aici avea să vadă lumina tiparului prima operă în limba germană de pe cuprinsul actual al țării noastre, cartea medicului Sebastian Pauschner, ”Tratat despre ciumă”, pentru ca, la 1534, să apară prima fabrică de hârtie din Regatul Ungariei.
Și tot la Sibiu, în 1544, a fost tipărită prima carte în limba română de pe cuprinsul actual al României, ”Catehismul luteran” al lui Filip Luteranul.

Foto: patrimoniu.sibiu.ro
Dacă, aici, a fost atestată prima tipografie din Transilvania și au apărut primele tipărituri în limbile germană și română, de ce n-ar fi avut Sibiul și prima librărie de actualul teritoriu al României. Ei bine, la Sibiu a fost menționată prima librărie, la 1557, pentru ca, la 1612, să apară primul calendar.
Rămânând oarecum în domeniu, primul ziar din Transilvania a apărut tot la Sibiu, în 1778, ”Teatrul Wochenblatt fur das Jahr 1778”.
Și, la 1784, Martin Hochmeister a publicat primul periodic de pe actualul teritoriu al României, ”Siebenbürger Zeitung”, pentru ca, la 1793, să apară prima carte de medicină românească, de asemenea la Sibiu cea a lui Ioan Piuariu Molnar.
Primul hotel
Conform sibiu-atracții-turistice.ro, cel mai vechi restaurant din România ar fi fost tot la Sibiu, ”Butoiul de Aur” (1542).

Foto: Răzvan NEGRU
Iar doi ani mai târziu, în centrul urbei, apare primul hotel din România, actualul ”Împăratul Romanilor”, care i-a găzduit, printre alții, pe compozitorii Johannes Brahms, Johann Strauss și Frantz Liszt, dar și pe mai mulți împărați și regi de pe continent.
Prima rachetă în trepte din lume, la Sibiu
În 1551, Konrad Haas – născut la Viena – ajunge la Sibiu, pe când avea 42 de ani, pentru a se ocupa de arsenalul oraşului, fiind numit şef al arsenalului imperial, iar patru ani mai târziu a experimentat prima rachetă în trepte din lume.

Foto: patrimoniu.sibiu.ro
Istoricul sibian Răzvan Pop a explicat, pentru Adevărul: ”Arsenalul Sibiului va fi unul dintre cele mai bine dotate şi înaintate ca tehnologie militară din sud-estul Europei în acea perioadă, sub administrarea lui Haas. La Sibiu îşi va continua studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând în oraşul nostru lucrarea sa despre rachetele în trepte. Această lucrare este astăzi considerată prima documentaţie şi tehnologizare a rachetelor, în Europa. El este astfel primul care enunţă principiile şi modalităţile de construcţie ale rachetelor”.
Ar mai fi de menționat că, în 1717, la Sibiu a fost înființată prima fabrică de bere de întreg cuprinsul actual al României, undeva pe actuala strada Turnului, după ce, cu cinci ani mai devreme, împăratul Carol al VI-lea acordase orașului un privilegiu în acest sens, iar șase decenii mai târziu ar fi avut loc primul spectacol de balet și dans, prezentate de Livio Cinti.
În 1769, aici s-ar fi deschis prima sală pentru spectacole de teatru, în casa baronului von Möringer din Piața Mare, Casa Albastră, aceasta funcționând până în 1783.
Element din tabloul lui Mendeleev, descoperit la Sibiu
Poate vă întrebați care e legătura Sibiului cu chimia? Ei bine, Franz-Joseph Müller von Reichenstein descoperea, la 1782, în laboratorul său de pe Fleischergasse, în prezent strada Mitropoliei, elementul chimic telur, inclus ulterior cu numărul 52 în tabelul lui Mendeleev.
Originile lui Müller sunt incerte, unii cercetători susținând că s-ar fi născut la Sibiu, în 1740, iar alții, că ar fi văzut lumina zilei undeva pe actualul teritoriu al Austriei, ulterior studiind filozofia, dreptul și artele, la Viena.
Despre el, istoricul Răzvan Pop susține – citat de Adevărul – că “revine în Transilvania ca ofiţer minier. Aici, în activitatea şi în studiile sale, va fi ajutat consistent de guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, un împătimit de mineralogie. (…) Ajunge, în 1778, supraveghetorul minelor din Transilvania, iar în 1802 a fost avansat ca supraveghetor al tuturor minelor din Imperiul Habsburgic. În aceste perioadă, pe lângă telur va descoperi zăcăminte de turmalină în zona Tirolului. Muller va realiza prima analiză a mineralelor din Transilvania, şi de asemenea va fi şi cel care va construi primele furnale de la Reşiţa în 1771, cu scopul extragerii mangalului”.
Prima facultate de Teologie
La 1786, la Sibiu au fost puse bazele Facultății de Teologie ”Andrei Șaguna”, prima instituție de acest gen din țară, într-o perioadă de pioneriat a învățământului teologic și pedagogic din Transilvania.

Foto: patrimoniu.sibiu.ro
”După Dimitrie Eustatievici (1786) și Gheorghe Lazăr (1811), a urmat o primă perioadă de înflorire datorată Mitropolitului Andrei Șaguna, apoi transformarea Institutului în Academia teologică «Andreiană», cu 4 ani de studii, în timpul păstoririi Mitropolitului Nicolae Bălan, fost profesor al Institutului”, notează site-ul teologie.ulbsibiu.ro.
Primul teatru permanent, la actuala ”Thalia”
La 1788, librarul Martin Hochmeister amenajează, în Turnul Gros, actuala Sala ”Thalia” de pe str. Cetății, primul teatru permanent din Transilvania. Potrivit site-ului cultura.sibiu.ro, la Sibiu ”activitatea teatrală se relansează în 1782, când la Sibiu soseşte o trupă condusă de Christoph Seipp, o personalitate de talie europeană. Plăcut impresionat de atmosfera culturală sibiană, ia decizia să rămână doi ani în oraşul de pe malul Cibinului. Spectacolele susţinute de trupa Seipp au fost cele ce au convins autorităţile oraşului de necesitatea înfiinţării unui teatru permanent.

Foto: Răzvan NEGRU
Istoria coerentă a teatrului sibian începe din anul 1788, când Martin Hochmeister a ridicat un edificiu destinat spectacolelor – prin transformarea Turnului Gros din centură de apărare a oraşului în clădire pentru teatru. Aici au început să se joace Shakespeare şi Molière cu o consecvenţă de invidiat, piese ale iluminiştilor, ale romanticilor germani, toate fiind consemnate în cronicile unui săptămânal teatral”.
Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România şi din sud-estul Europei
La 1817, cu ocazia vizitei împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta la Sibiu, a fost inaugurat Muzeul Brukenthal. Era primul muzeu din România şi din sud-estul Europei
Baronul Samuel von Brukenthal, care decedase în 1803, a fost, conform site-ului instituției, ”singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa”.
Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei în 1777, funcţie pe care a ocupat-o vreme de un deceniu, Brukenthal a construit, în actuala Piața Mare din Sibiu, un palat după modelul palatelor din Viena, în stilul Barocului Târziu.

Foto: Răzvan NEGRU
Fără descendenți direcți, Brukenthal a lăsat moștenire, prin testament palatul, colecțiile și restul averii, conform aceleiași surse, unui descendent pe linie masculină dintre rudele sale. Ulterior, la 1817, palatul din centrul Sibiului avea să devină muzeu deschis publicului larg.
Ce-ar mai fi de adăugat din acele vremuri? La 1790, la Sibiu apărea primul ghid turistic din România.
În apropierea Sibiului, la Cisnădie, la 1795 a fost instalat cel mai vechi paratrăznet din sud-estul Europei.
Doi ani mai târziu, Samuel Hahnemann a deschis primul laborator homeopatic din lume.
Prima stație meteorologică din sud-estul Europei a fost inaugurată în decembrie 1849, de asemenea la Sibiu.
Iar în 1853, a apărut ”Telegraful Român”, cel mai vechi ziar din sud-estul Europei, care continuă să fie publicat și în zilele noastre.
În același an a fost făcută, conform sibiu-atracții-turistice,ro, prima mențiune despre electricitate de pe actualul teritoriu al României, în laboratorul de fizică al Gimnaziului Evanghelic, unde se foloseau două mașini pentru creat curent.
(va urma)
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
La Sibiu s a zamislit primul ziarist. Cinste breslei!.
E fain sa ne laudam cu primele realizari? Dar oare la vremea aia, cine au fost primii aici?