Cum era Sibiul pe 23 august 1944 și cănd au trecut trupele sovietice prin oraș

Spre finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, România, aliată a Pactului Tripartit sau a Axei, se afla într-o situație diplomatică și militară critică. Raportul de forțe s-a schimbat semnificativ: Germania dădea semne că pierde războiul pe toate fronturile, iar în est, Armata Roșie lansează ofensiva Iași-Chișinău, distrugând frontul germano-român din Moldova. România risca să fie ocupată de URSS și să rămână izolată diplomatic – în acest context, are loc momentul 23 august 1944. Regele Mihai I și opozanții politici ai regimului dictatorial antonescian s-au împotrivit alianței României cu Germania și nu au fost de acord să continue războiul în est, așadar aceștia îi solicită în câteva rânduri mareșalului Antonescu să rupă alianța cu Axa. După refuzurile continue ale șefului statului, regele și liderii politici democratici sunt nevoiți să ia măsuri.

O zi decisivă în istoria României
În seara zilei de 23 august 1944, regele Mihai îl convoacă pe mareșalul Ion Antonescu la Palatul Regal și îi cere să încheie imediat un armistițiu cu Aliații și să rupă alianța cu Germania. După refuzul dat de Antonescu, regele Mihai ordonă arestarea acestuia și a principalilor săi colaboratori. Ulterior, la radio a fost difuzată proclamația regelui către țară, prin care se anunța ieșirea României din războiul contra Națiunilor Unite, formarea unui nou guvern și angajamentul României de a participa, alături de forțele aliate, la înfrângerea Germaniei și la eliberarea/recuperarea Transilvaniei.
„Un aspect important de menționat pentru înțelegerea momentului 23 august 1944 este faptul că trupele sovietice nu au intrat în România în 23 august 1944, acestea se aflau deja pe teritoriul românesc după distrugerea frontului româno-german în urma ofensivei Iași-Chișinău între 20-29 august 1944. Armata Roșie intrase în Moldova și înainta spre Muntenia și București. Hitler nu a receptat bine vestea întoarcerii armelor, așadar a ordonat armatei germane din România să se opună și să riposteze. După lupte grele, forțele românești reușesc să elibereze Bucureștiul de trupele germane până la data de 28 august, iar la data de 30 august 1944, primele unități militare sovietice pătrund în capitala României fără niciun fel de luptă sau opoziție˝-explică pentru Tribuna istoricul sibian Rafael Țichindelean.
În septembrie, rezistența armatei germane este înfrântă în întreaga Românie, iar în lunile septembrie-octombrie, forțele româno-sovietice au luptat împreună pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest de sub ocupația ungară. Ulterior, armata română a contribuit și în cadrul luptelor de eliberare a Ungariei și Cehoslovaciei, până la încheierea războiului.
˝ Pe lângă evenimentul întoarcerii armelor și schimbării guvernului, 23 august 1944 a marcat și momentul intrării României în sfera de influență sovietică, fapt care avea să ducă în următorii ani la instaurarea regimului comunist în țară”, susţine Ţichindelean.

Cum s-a trăit în Sibiu

În orașul Sibiu întâlnim o situație total diferită față de cea din București și restul României în 23 august 1944, întrucât armatele românești și sovietice urmau să treacă prin Sibiu mult mai târziu. Deși Sibiul nu a fost un oraș aflat în mod direct pe linia frontului, acesta a fost un important centru militar și administrativ din România în timpul războiului. Burgul de pe Cibin a jucat un rol politic, administrativ, cultural și militar important în timpul războiului, mai ales dacă ne raportăm la momentul Dictatului de la Viena din 1940, când Transilvania de Nord-Vest a fost cedată de România Ungariei. O numeroasă populație se refugiase la Sibiu după ce acea porțiune din Ardeal a intrat sub ocupație maghiară, inclusiv Universitatea din Cluj își găsise refugiul aici.
„În august 1944, atmosfera din Sibiu se deteriorase considerabil: războiul produsese penurii de resurse și numeroase dificultăți economice, bombardamentele și modificările de front erau o realitate. În oraș exista o prezență militară importantă, iar sibienii știau din variatele surse de informare că frontul din Moldova se prăbușise și că Armata Roșie înainta rapid, dar nu știau ce avea să se întâmple. Unii martori oculari germani, ajunși în Sibiu după 23 august, descriu atmosfera din oraș ca fiind chiar liniștită, inițial. Cea mai importantă consecință a momentului 23 august 1944 pentru Sibiu este schimbarea statutului militar al orașului. După ce România devine aliata URSS împotriva Germaniei, în Sibiu se produc schimbări majore, orașul fiind transformat treptat într-un important nod pentru concentrarea și reorganizarea trupelor române. Acest oraș avea să devină una dintre bazele operaționale ale noului front românesc, o importantă zonă de concentrare și tranzit militar”, afirmă istoricul sibian.

Trupele sovietice au trecut, ulterior, şi prin Sibiu

Trupele sovietice, împreună cu trupele românești, trec prin orașul Sibiu spre frontiera româno-maghiară în data de 7 septembrie 1944.
<Conform informațiilor extrase din documentele și presa vremii de Ion Mariș (n. red. -fostul director al Bibliotecii ASTRA Sibiu) și incluse în cronica sa a orașului Sibiu, receptarea armatelor româno-sovietice de către populația largă a orașului a fost una pozitivă, iar tranzitul s-a realizat fără incidente: „trecerea s-a făcut în perfectă ordine, populația primindu-i și privindu-i cu frunțile înseninate”. Tot în data de 7 septembrie 1944, din Sibiu pleacă pe front batalionul de voluntari ardeleni „Iuliu Maniu”> afirmă Rafael Țichindelean.
Pasajul extras de Ion Mariș apare în „Gazeta Sibiului”, iar textul complet este următorul: „În dimineața zilei de 7 Septemvrie, au trecut prin orașul nostru, spre frontiera româno-maghiară, primele armate sovietice venite la noi în țară spre a expulza pe germani și spre a ne ajuta la recucerirea Ardealului de Nord. Trecerea s’a făcut în cea mai perfectă ordine, populația primindu-i și privindu-i cu frunțile înseninate. Toate trupele erau motorizate și printre ostași se găseau și numeroase femei”.