Parteneriatele public-privat, salvarea proiectelor derulate de stat sau colacul de salvare aruncat sectorului construcțiilor din România

Peste 200 de lideri ai industriei construcțiilor, alături de oficiali guvernamentali, arhitecți, reprezentanți ai mediului universitar și sistemului bancar, au discutat despre provocările și soluțiile sectorului. „Într-o țară în care ne-au plecat 5 milioane de tineri, 10% din forța de muncă din România activează în construcții”, subliniază Cristian Erbașu, președintele Federației PSC. Care sunt alternativele la finanțarea proiectelor pentru a reduce dependența de sistemul bancar, în ce condiții se poate atrage capitalului privat, cum ieșim din birocrația care blochează proiectele și care sunt pașii în cadrul tranziției către construcții sustenabile au fost printre temele care au ținut atenția audienței.

„Cred că în ultimii cinci ani, pe zona de infrastructură de transport rutier, am dezvoltat un capital de încredere între Minister, CNAIR – care gestionează contractele – și constructorii de autostrăzi. Trebuie să dezvoltăm acest parteneriat și către folosirea capitalului financiar privat”, a subliniat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Irinel Ionel Scrioșteanu

Oficialul consideră că intrarea României în OCDE ar trebui să marcheze „un început, nu un punct terminus”, adăugând că „fără investiții private, România nu poate susține, într-un termen scurt, dezvoltarea infrastructurii de transport. Vorbim de un necesar de multe miliarde de euro”.

Și Adrian Bibu, administratorul public al județului Sibiu, a accentuat importanța mobilizării capitalului privat: „În perioada trecută am fost pe locul întâi în atragerea de fonduri europene. Am atras fonduri europene și avem drumuri, avem școli, avem grădinițe. Vom lua și cele 60 de miliarde de euro care sunt la nivel național acum de investit în România, dar, totodată, noi trebuie să găsim niște soluții pe parteneriat public-privat”.

Adrian Bibu

Bibu a oferit exemple concrete: construirea unei parcări supraterane pentru Spitalul Județean Sibiu și reconversia Bisericii Azilului, prima unitate spitalicească din România, azi azil de bătrâni, într-un hotel cu valoare turistică și economică: „Avem obiective, dar trebuie să modificăm legislația. Trebuie împreună să lucrăm și să găsim soluții ca pe termen mediu și lung să punem capitalul românesc la treabă”.

Alexandru Găvozdea, arhitect OAR, A.Plan, a remarcat faptul că există de peste 10 ani documente strategice, ghiduri și politici care reglementează parteneriatele public-privat, elaborate și chiar publicate de ministerele de resort, dar care nu sunt utilizate.

Alexandru Găvozdea

„La nivelul Europei spre care privim, a țării ca afară, deja se discută despre nivelul următor, despre parteneriate public-privat-filantropic, unde apare un alt actor care la noi încă nici măcar nu intră în discuție. Aș lansa o întrebare la care sper ca răspunsul să fie afirmativ. Poate că această situație dramatică spre care pare că ne îndreptăm în ceea ce privește investițiile, să ne dea totuși curajul să inovăm moduri noi de a ne așeza cu toți împreună și a aduce la un loc atât sectorul public, cât și cel privat, cât și capitalul şi profesioniştii. Sper să fie un răspuns pozitiv.”

Viorel Helju

Viorel Helju, general manager Optimagrup Investment, a confirmat interesul păstrat de investitorii străinii în România. „Investitorii au găsit un mediu fertil la Sibiu, propice pentru a-și dezvolta afacerile. Investitorii văd o țară europeană, stabilă și sigură. Evident, este criticată impredictibilitatea. Firmele pe care noi le-am ajutat să ajungă în Sibiu au generat o cifră de afaceri de 1 miliard de euro de când am construit acele fabrici împreună cu partenerii noștri.

Trăim niște momente de maximă complexitate economică, socială și politică, și cred că cuvântul de bază este flexibilitate. În momentul în care vom fi pregătiți să reacționăm repede și concis la problemele care ni se vor prezenta, vom fi câștigători. Lucrul acesta se va întâmpla când vor exista hub-uri de comunicare rapidă între mediul privat, public și bănci, care să ia deciziile rapid. În viitorul apropiat, flexibilitatea și viteza de implementare a soluțiilor vor fi esențiale.”

Forța de muncă, între formare și riscul disponibilizărilor

Problema resursei umane a dominat intervențiile liderilor din construcții. Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu și președinte al FPSC, a descris situația actuală drept „cea mai gravă problemă pentru constructori”.

Cristian Erbașu

„După ce ne-am străduit 6-7 ani să ținem oamenii, să-i formăm, să avem potențial de lucru din ce în ce mai mare – am demonstrat că avem, am adus și din alte țări, am format tineri – acum brusc, nu știm ce să facem cu ei, pentru că atunci când din 5 lucrări ai rămas cu 3, ai o problemă… Vine iarna. Deci sunt niște consecințe imediate. Încă ne încăpățânăm să facem România originală ca în `90. Inclusiv sistemul de impozitare în România nu este unul echilibrat. Este clar că exact unde nu trebuie avem taxe mai mari pe muncă, într-o țară în care ne-au plecat 5 milioane de tineri. 10% din forța de muncă din România activează în construcții”, avertizează Erbașu.

La rândul său, Mircea Bulboacă, președintele Grupului CONA și vicepreședinte PFSC, a atras atenția: „Va trebui să găsim împreună acele căi pentru a nu ajunge în situația cea mai critică, cea care costă și compania de construcții, dar și societatea, și anume aceea de a disponibiliza oameni. Dacă ajung în șomaj, societatea trebuie să îi plătească, ca să stea. Când România are nevoie de atâtea investiții, sunt atâtea proiecte care sunt blocate”.

Matteo Barruzi

Pentru completarea deficitului de personal, Matteo Barruzi, delegat teritorial Confindustria și administrator Opere Publice, a prezentat programul „Vino acasă!”: „Ascultând exigențele și necesitățile antreprenorilor din România, am creat un program prin care am pus în legătură diaspora română din Italia cu antreprenori din România, cu capital românesc sau italian”.

Birocrația care frânează investițiile

Un alt punct sensibil ridicat la conferință a fost birocrația excesivă. Florin Roman, președintele Comisiei de Administrație Publică din Parlamentul României, a criticat avalanșa de avize și proceduri care încetinesc proiectele: „În România sunt 59 de avizatori. Avem situații absolut absurde. Te duci la ISU să-ți dea negație că nu ai nevoie de aviz de la ei (…) vorbim de aproape 18.000 de avize într-un an de zile, de negații”.

Roman a amintit de modificările aduse legii 50/1991 și de platformele digitale create pentru reducerea termenelor, dar a admis că legea nu este aplicată: „Din 41 de municipii reședință de județ, doar 8 au pornit procedurile de înființare a acestor birouri de acord unic. 6 ani de când avem această lege și, din păcate, ea nu este operaționalizată”.

Parlamentarul a anunțat că va depune un proiect de lege pentru sancționarea autorităților locale care nu implementează aceste birouri.

Cât de viabile sunt alternativele de finanțare pentru a reduce dependența de bănci

Situația financiară a companiilor din construcții a fost analizată atât de reprezentanți ai băncilor, cât și de antreprenori. Călin Marc, coordonator regional credite corporate la Banca Transilvania, a atras atenția asupra efectelor Ordonanței 41/2025: „Lipsa predictibilității privind sursele de rambursare a creditelor afectează perspectivele macroeconomice la nivel de România și microeconomice la nivelul cash flow-ului companiilor, deoarece nu au perspectivă privind modul în care se vor derula toate contractele afectate”.

Claudia Tiurean

Claudia Tiurean, director Transfer Pricing Services, a pus accent pe importanța lichidităților: „Revenue is vanity, profit is sanity, but cash is king. Indiferent de industria în care activează, fiecare companie are nevoie de capital de lucru. La modul ideal, fiecare și-ar dori să se poată finanța din cash flow-ul propriu. Acest lucru nu e posibil. Atunci, apelează la un credit bancar, dar nu întotdeauna toate companiile se califică pentru un împrumut ori au nevoie de o finanțare foarte rapidă. Atunci, o alternativă este finanțarea intragrup, pe care o obții fie de la acționari care sunt persoane fizice sau de la alte societăți. Aș spune că unul dintre avantaje este rapiditatea cu care se pot obține. În practică împrumuturile intragrup, în general, nu garantează nimeni cu ceva, nu se pune gaj pe un activ. Dar mai înseamnă poate și o rată de dobândă mai mare, pentru că avem niște reguli fiscale bine stabilite și nu putem să acordăm niște împrumuturi între afiliați.

Vedem tot mai mult și pe piața din România noțiunea de «cash pooling», care este o gestiune centralizată a trezoreriei într-un cont, în care mai multe societăți din același grup aleg să își gestioneze la comun disponibilul de lichidități, fie fizic, fie conceptual, și cumva să-și compenseze excedentul cu necesarul pe o perioadă scurtă de timp și astfel să obțină, bineînțeles, niște costuri de finanțare mai bune, să elimine dependența de o instituție financiară”.

Pentru constructori, accesul la finanțare rămâne dificil. Cristian Erbașu a explicat faptul că „a devenit din ce în ce mai greu în ultima vreme să fiu bancabil (…). Dacă ai vreo 2, 3, 4, 5 ani cu un număr de proiecte destul de mare, dar cu perioade mari de garanție, rămâi cu acei 30% în cârcă (…). Chiar dacă ai terminat lucrarea, încă 5 ani, 10 ani rămâi cu plafonul ocupat de aceste lucrări”.

Una dintre soluțiile identificate o reprezintă asocierea companiilor de calibru similar, care permite băncilor să distribuie riscurile și să reducă costurile. „Chiar se creează o concurență între bănci și între firmele de asigurări și reasigurări”, a adăugat Erbașu.

Construcțiile verzi și schimbarea de paradigmă

Dezbaterea a inclus și tema sustenabilității. Maria Găvozdea, master urbanist la A.PLAN, a subliniat că „nu e neapărat mult mai scump să construiești sustenabil, dacă ai o abordare integrativă, sistemică. În primul rând, orice investiție este o oportunitate de a crea valoare pentru cât mai mulți. Nicăieri în lume nu sunt suficienți bani pentru a acoperi toate nevoile și mai ales toate dorințele. Și atunci, mai ales țările la care ne uităm cu admirație, încearcă să eficientizeze aceste investiții și să coreleze diferitele nevoi, așa încât printr-o investiție cât mai eficient și cât mai bine gândită să satisfacă cât mai multe nevoi. Investițiile care integrează aceste principii nu presupun neapărat niște sisteme foarte complexe, dar presupun, într-adevăr, o schimbare de paradigmă. Presupun să folosești serviciile ecosistemice ale naturii, de exemplu, să facă proiectele de investiție autosustenabile, nu neapărat mai ieftine la momentul implementării, dar, cu siguranță, mai ieftine din perspectiva operării și mentenanței”.

Maria Găvozdea

Găvozdea a criticat modul în care administrațiile formulează caietele de sarcini, favorizând licitațiile la „cel mai mic preț”. „Se atribuie licitații la prețul cel mai mic, unde n-are cum să fie hrănită competența, ci compromisul și mediocritatea. Iar sistemul design & build este «criminal» pentru proiectanți.”

Conferința Regională PSC – filiala Sibiu a scos în evidență urgența mobilizării capitalului privat pentru infrastructură, necesitatea de a reduce birocrația și de a stabiliza cadrul fiscal, importanța menținerii forței de muncă și adaptarea la exigențele construcțiilor verzi. Mesajul comun al participanților a vizat nevoia de colaborare reală între autorități, sectorul construcțiilor și bănci, altfel România nu va putea susține ritmul investițiilor necesare creșterii gradului de competitivitate la nivel regional și în context european.