Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a câștigat alegerile locale acum 10 ani, după ce a fost consilier local, apoi viceprimar al municipiului. Tribuna a făcut o scurtă istorie a acelui moment, disponibilă AICI și a solicitat un interviu cu prilejul împlinirii numărului rotund de ani. Astrid Fodor l-a acordat, răspunznd la întrebări legate de trecut, de investițiile publice ale prezentului, dar și de viitorul carierei sale. Cititorii ediției tipărite a cotidianului Tribuna au beneficiat deja de o parte dintre răspunsuri.
-Doamna primar, se împlinesc 10 ani de când ați fost aleasă primar. Înainte de asta, tot într-o lună iunie, dar în 2004, ați fost aleasă consilier local, iar în 2008 viceprimar. Puteți rememora factorii care au stat la baza deciziei dvoastră de a candida în 2004? Vă imaginați atunci că traseul în administrație va fi acesta? Vă doreați un astfel de traseu?
-Da, au trecut 20 de ani de când sunt în administrația publică. Vreau să vă spun că înainte de a intra în administrație nu îmi doream să lucrez în acest domeniu – avem o altă imagine despre ce implică. Nu mi-aș fi imaginat niciodată că urma să am acest parcurs în administrație, dar viața te surprinde de multe ori cu drumurile pe care ți le deschide.
Începutul s-a făcut în 2003, când domnul Hans Klein, la acea vreme președintele organizației Sibiu a FDGR, pentru care am avut și am un respect deosebit, a discutat cu mine și mi-a propus să intru pe lista de candidați la Consiliul Local din partea Forumului, la alegerile din anul 2004. Am cerut un scurt timp de gândire, după care am acceptat, înțelegând motivele pentru care era necesar ca unii dintre noi, membri FDGR, să ne implicăm în administrația orașului.
În anul 2008, cel care mi-a propus să candidez pentru poziția de viceprimar a fost domnul Primar Iohannis. Am fost onorată, pentru că cererea venea din partea primarului care a dovedit că poate și că face multe pentru Sibiu. Deci, normal că am acceptat imediat. Începusem să prind gustul administrației din funcția de consilier local și, în plus, îmi plăcea perspectiva colaborării îndeaproape cu domnul Primar. Sibiul se îndrepta într-o direcție bună – au fost demarate investiții masive în infrastructură, Programul Capitala Culturală Europeană a fost un mare succes și cunoșteam viziunea domnului Primar pentru dezvoltarea orașului. Pe scurt, mi-am dorit să fiu parte activă în acest demers, alături de un om al acțiunii, un manager care vedea mereu ansamblul și avea încredere în echipa pe care și-a construit-o. Mi-am dat seama că avea exact atributele pentru a scoate Sibiul din starea în care se afla înainte de 2000 – “prăfuit” la propriu și la figurat. Orașul fusese suspendat cumva în timp. Domnul Iohannis a reușit să îl readucă la viață, printr-o strategie bine gândită și imprimându-i un alt ritm. Acei ani, în care Sibiul a început să devină ceea ce merita, au fost o inspirație pentru mine și cred că și pentru sibieni – acel spirit de mândrie locală atunci a renăscut, iar noi îl ducem astăzi mai departe.
-Klaus Iohannis face atunci pasul în politica națională. Ați avut discutii private despre intentia sa de a face acest pas? Ne puteti impărtăși ceva din discutiile de atunci, dinaintea candidaturii sale la prima functie in Stat? Ați discutat despre care urmau să fie provocările, despre lupta cu PSD si Victor Ponta, despre cât de curată sau din contră se anunța competiția?
-Nu am purtat astfel de discuții. Nu era cazul și nici nu avea timpul necesar. Își luase concediu pentru a se concentra pe campania electorală, iar eu am rămas la conducerea Primăriei, în calitate de locțiitor. După care, în decembrie 2014 am devenit Primar interimar.
Când domnul Primar mi-a comunicat că va candida la alegerile prezidențiale din partea PNL, trăirile mele au fost cumva contradictorii. Pe de-o parte m-am bucurat că țintește funcția cea mai înaltă în Stat. Avea stofa necesară, prestanța, vorbea perfect două limbi de circulație internațională, germana și engleza, astfel că putea reprezenta cu demnitate România. Eram sigură că va câștiga alegerile – așa îmi spunea intuiția. Pe altă parte, îmi părea și rău pentru că nu va mai fi primar al Sibiului, simțind deja greutatea interimatului.
–Ați discutat presupun, atunci, si ce se va intampla la conducerea Primăriei Sibiu. Ați avut vreo secundă emoții că lumea vă va judeca prin comparație cu Klaus Iohannis?
-Eram conștientă că va fi greu să calci pe urmele unei personalități care avea o mare popularitate în Sibiu, prin ceea ce a făcut pentru oraș. Și mai greu, pentru că sunt femeie – dacă ne uităm la municipiile din România, nu prea erau multe doamne Primar. Nici astăzi nu prea sunt. Da, mă așteptam să existe comparații – e și normal. Cert e că am preluat cu intenția de continua proiectele pe care Primarul Iohannis le-a început și să merg pe aceeași direcție. Sibiul avea nevoie de această consecvență care depășește mandatul clasic al unui ales. Bineînțeles că mi-am stabilit și propriile priorități, cum ar fi reabilitarea tuturor cartierelor de blocuri și case, investițiile în infrastructura pentru educație și cele în obiectivele pentru agrement și sport.
–Când a fost limpede că veți rămâne candidat în 2016? Sau a fost o decizie luată de la bun început?
-De la bun început, de când am preluat interimatul, mie mi-a fost limpede că voi fi candidatul Forumului pentru primar. Atât domnul Președinte Iohannis, cât și domnul Hans Klein, în calitate de președinte FDGR Sibiu, m-au încurajat, având încredere în capacitatea mea și în legitimitatea pe care o aveam ca profesionist care știe despre ce e vorba în administrație. Și am reușit să îi conving pe sibieni că se poate – deduc asta din votul pe care l-am primit în 2016 din partea lor, care mi-a dat legitimitatea completă de primar.
–Cât de grea a fost prima campanie, cea din 2016?
-Prima campanie a fost ușoară. Chiar mi-a plăcut, pentru că m-am concentrat pe proiectele mele pentru Sibiu – privind spre viitorul orașului, mi-a dat energie și optimism. A fost oarecum înnegurată de raportul ANI care invoca o așa zisă incompatibilitate a mea, pentru că am ocupat o funcție neplătită în consiliul de administrație a două unități de învățământ. Asta până am înțeles că era doar o manevră politică. Am contestat raportul ANI, iar instanța de judecată mi-a dat dreptate.
În campania din 2020 eu m-am concentrat tot pe proiectele pentru oraș, dar de data aceasta m-am confruntat cu o abordare abjectă din partea unui candidat și a echipei sale. Recunosc că am simțit energia negativă emanată din acea direcție, deși cunoșteam deja faptul că unii așa înțeleg sa facă politică. Așa că mi-am văzut de campanie și am câștigat, cred că tocmai din acest motiv – pentru că am ales să fac politica Sibiului, și nu politică de partid.
În alegerile din 2024 a fost o campanie care mi-a făcut plăcere. Nici nu am mai băgat în seamă diverse atacuri de pe nu știu ce platformă care promitea utopii și arunca de fapt cu noroi în oraș, încercând să mă afecteze pe mine. Am fost onorată să primesc din nou votul sibienilor care cred că au înțeles că administrația se face cu proiecte concrete și realiste – și asta am prezentat eu în campanie. Și, mai important, după fiecare campanie, am reușit să fac cel puțin o parte din ceea ce am promis.
–V-a transmis primarul Sibiului de atunci, înainte de a pleca din funcție, o anume prioritate de avut în vedere?
-Nu, nu mi-a indicat priorități. Nu a interferat. Mi-a spus că are încredere în capacitatea mea de a duce lucrurile mai departe, în direcția bună pentru Sibiu. În schimb, mi-am dorit eu să mă consult cu domnul Președinte pe anumite proiecte majore, pentru că aveam încredere în judecata și viziunea sa. Știți – domnul Iohannis avea o vorbă: “cel mai bun sfat este cel care se cere”. Și dânsul și-a respectat acest principiu – mi-a oferit o perspectivă valoroasă atunci când i-am cerut-o și apreciez asta.
–Doamna primar, în ce masură Președintele Klaus Iohannis a mai fost interesat ulterior de administrarea Sibiului ?Punea întrebari, discutați despre chestiuni din administrație?
-Domnul Iohannis a fost Președintele României, dar cu siguranță Sibiul i-a rămas mereu în suflet. Așa că da, a rămas interesat de oraș. Când am mai discutat despre Sibiu mi-a transmis că este mulțumit de cum se dezvoltă orașul și că apreciază proiectele pe care le facem.
–Anul 2019 a fost unul special pentru Sibiu si foarte probabil unic. Este greu de presupus că, vreodată, liderii Europei se vor mai afla împreună la Sibiu. Ați simțit presiunea organizării acelui moment? Sunteți, probabil, singurul primar care a cunoscut toți liderii europeni…
-Nu am simțit presiune. În primul rând am colaborat foarte bine cu toate instituțiile centrale și locale implicate în organizare, mai ales cu Administrația Prezidențială și cu Guvernul, reprezentat prin Ministerul Afacerilor Externe. În al doilea rând am pornit organizarea locală din timp. Mi-am format o echipă care cred că, în acea perioadă, a funcționat cel mai bine. Cu toții eram conștienți că lucrăm pentru un proiect unic și memorabil pentru Sibiu. Și a fost un succes – orașul a arătat bine, nu au fost incidente, liderii au fost încântați de Sibiu și unii chiar și-au exprimat public aprecierea. Îmi aduc aminte de cuvintele președintelui Consiliului Europei, domnul Tusk și cele ale Președintelui Comisiei Europene, domnul Juncker la adresa Sibiului – a fost una dintre cele mai frumoase satisfacții din cariera mea. Am fost onorată să îi cunosc pe cei 28 de șefi de state sau guverne din Uniunea Europeană, pe care am avut plăcerea să îi întâmpin. O astfel de ocazie nu se uită – îți rămâne în minte. Va rămâne în istoria orașului ca un moment unic, care nu știu dacă se va mai repeta. Mă bucur că am putut contribui.
-Sunt dificil de parcurs într-un interviu 10 ani. Vă propun, astfel, mai degrabă, să discutam câteva direcții. Bunaoară, Infrastructura: în urmă cu 10-20 de ani orice stradă asfaltată părea o performanță. Astăzi, poate e mai simplu să știm: mai exista străzi neasfaltate, de pământ?
-Memoria colectivă e scurtă. Lumea a uitat repede cum arăta Sibiul acum 25 de ani, cum arătau cartierele și spațiile publice acum 10 ani. Vorbeam de consecvență în dezvoltarea Sibiului și asta am făcut. Domnul Primar Iohannis a început cu reabilitarea infrastructurii din zona centrală, iar eu am continuat cu cartierele – și cele de blocuri și cele de case. Ca parte din acest proiect amplu, multianual, am asfaltat și străzile de pământ. Astăzi mai lucrăm în cartierul Veterani, unul dintre cartierele mai noi ale orașului. În rest, au mai rămas puține străzi neasfaltate, de mici dimensiuni, la care trebuie să le rezolvăm anumite probleme juridice, de proprietate publică asupra terenului.
Dar în administrarea unui oraș nu poți să spui niciodată că ai terminat cu străzile, mai ales că în Sibiu se investește mult și în rețelele de apă și de gaz, care afectează carosabilul. Constructorii remediază punctual zonele afectate pentru că au această obligație, dar reparațiile nu țin mult, iar străzile tot peticite rămân. Așa că trebuie să intervenim noi, după ceva timp, cu înlocuirea stratului de asfalt. Asta în paralel cu alte zeci de investiții mari pe care le gestionăm.
–Se lucrează astazi in zona Obor, un proiect amplu. În ce masură acestei lucrări îi vor urma și altele în acea zonă, eventual căi noi de legătură spre centrul comercial?
-PUG-ul ce va fi supus aprobării Consiliului Local în această lună, prevede noi legături rutiere – una între Calea Șurii Mari și cartierul Gușterița și alta între Calea Șurii Mari și zona vest. Dar le luăm pe rând. Eu mă concentrez acum pe Calea Șurii Mari și pe viaductul Gara Mică, investiții care vor crește fluența traficului și mobilitatea sibienilor.
–Un alt punct de dezvoltare pentru Sibiu este Calea Șurii Mici/Drumul Hoților. Care este viziunea administrației pentru acea zonă, în ce fază suntem în prezent?
-Licitația pentru execuția lucrărilor pe primul tronson, până la cartierul Magnolia, este în curs. Avem 10 oferte de evaluat și va mai dura ceva timp până semnăm contractul. Concret, drumul acesta foarte tranzitat, situat într-o zonă de dezvoltare a orașului, va fi transformat. Extindem carosabilul, creăm o bandă pentru transportul public și piste pentru biciclete. Orașul crește și încercăm și noi să ținem pasul!
–S-a vorbit enorm despre Trenul Periurban. Care sunt pașii concreți pe care i-a făcut Primăria Sibiu și care este orizontul preconizat realist pentru primele lucrări efective?
-Este unul dintre proiectele mari ale Sibiului de astăzi. Așa că și pregătirea este amplă și de durată. Până acum am realizat studiul de trafic complex, am analizat legislația în domeniu – stufoasă, pentru că vom utiliza parțial infrastructura feroviară existentă – și am semnat parteneriatul cu Compania Națională CFR pentru implementare. În următoarele zile inițiem procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Următorul pas va fi contractarea lucrărilor. Dar toate vor lua timp. Vorbim de crearea a 13 stații noi de tren, amenajarea unor linii ferate și electrificarea celor existente – este uriașă lucrarea. Așa că, realist vorbind, nu va fi operațional mai repede de 3 ani.
-Sunteti in funcție de 10 ani, aveți experiența necesară pentru a explica de ce durează atât de mult unele proiecte.Sunt absolut toate etapele pe care le prevede statul de-a lungul unei lucrări de investiții cu adevărat necesare? Iar dacă sunt, termenele în care statul răspunde nu sunt cumva prea lungi?
-Bineînțeles că toate etapele pe care le urmăm în implementarea proiectelor sunt obligatorii prin lege. Pentru fiecare investiție trebuie realizată proiectarea – pentru unele mai ample, inclusiv un studiu de prefezabilitate, studii istorice, dendrologice sau de trafic, dar pentru toate proiectele trebuie studiul de fezabilitate sau DALI și proiectul tehnic. Legea în administrație prevede proceduri de achiziție publice atât pentru proiectare, cât și pentru execuția lucrărilor. Și pentru fiecare procedură de achiziție trebuie întocmite caiete de sarcini de către serviciile de resort, care de multe ori sunt foarte complexe și necesită atenție maximă și timp. După lansarea procedurii, urmează depunerea ofertelor, pentru care termenele sunt stabilite în funcție de tipul și complexitatea achiziției, între 25 și 45 de zile. În funcție de numărul de oferte depuse, sute sau chiar mii de pagini trebuie analizate de Comisia de licitație, pagină cu pagină, cu responsabilitatea răspunderii mari pe care o are de a evalua corect. Sunt prevăzute și termene de contestații fixe, termene pentru constituirea garanțiilor, termene de obținere a avizelor pe documentații care se amână și se prelungesc. Ca să nu mai vorbesc de cazul în care se formulează contestații de către ofertanți – ceea ce blochează complet procedura și, implicit, semnarea contractului și realizarea proiectului. Avem și cazuri de anulare a unor proceduri fie din cauză că nu se depun oferte sau din cauză că ofertele depuse de firmele interesate nu sunt corecte. Și mai pierdem încă câteva luni până reluăm procedura de la capăt.
Da, sunt lungi toate aceste demersuri și ne întârzie proiectele. Pe de o parte înțeleg rolul lor – asigură transparența și corectitudinea cheltuirii banului public. Pe de altă parte, poate legislația ar putea fi optimizată pentru a nu mai întârzia atât de mult proiectele așteptate de comunitate. Dar, până una-alta trebuie să parcurgem toți pașii, să respectăm legea și să explicăm oamenilor nemulțumiți de întârzieri că și noi ne-am dori să dezvoltăm orașul într-un ritm mai alert, mai ales având și resursele financiare asigurate, dar că acestea sunt procedurile legale obligatorii și că nu avem alte opțiuni.
-Ca să încheiem cu zonele de interes, mai sunt câteva în mod deosebit: Câmpșor – dacă puteți oferi câteva detalii despre dezvoltarea acelei zone; Pădurea Dumbrava – fostul depozit de armament – dacă sunt planuri în ceea ce privește acea zonă; Poplaca – terenurile dobândite de la Armată- care sunt planurile în legatură cu acea zonă?
-Zona Câmpșor este în mare majoritate în proprietate privată. Nu o consider prioritară, nefiind de interes larg. Prioritatea maximă pentru mine în prezent este aceea de a atrage cât mai multe fonduri europene nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare a orașului și pe asta ne concentrăm. În zona Câmpșor am realizat totuși o investiție importantă – am creat acel drum între strada Rozmarinului și cartierul Ștrand, o alternativă bună pentru șoseaua Alba Iulia.
Terenul de pe Calea Poplăcii îl vom folosi pentru a crea un complex de natație și agrement. După ce proiectantul va depune toate documentele solicitate, o să supunem aprobării Consiliului Local PUZ-ul pentru întreg proiectul care va include un bazin olimpic acoperit, un aqualand și terenuri de sport. Ca să fie suportabil din punct de vedere al costurilor, execuția va trebui să fie etapizată. Următorul pas va fi să realizăm studiul de fezabilitate.
O altă parte din acest acest teren de la ieșirea spre Poplaca va fi folosită și pentru a extinde spațiile Spitalului de Pediatrie, pentru ca acesta să se poată dezvolta.
Cât despre terenul din Pădurea Dumbrava – acela este o arie protejată și deci nu îl putem utiliza. Dacă i se va schimba încadrarea la un moment dat – pentru că el nu ar trebui să aibă acest statut, fiind un fost depozit de armament – atunci se pot relua demersurile pentru a-l folosi.
-Doamna primar, cu realism, mai este de actualitate realizarea acelui proiect de mari dimensiuni din centrul Sibiului: Centrul de spectacole?
-Centrul de conferințe și spectacole este un megaproiect. E uriaș ca și costuri și ca amploare. Sincer, analizând documentațiile preliminare ale studiului de prefezabilitate și văzând valoarea estimată a investiției de aproape 143 de milioane de Euro, am realizat că singura șansă pentru ca acest proiect să se concretizeze, să fie viabil pe termen lung și să nu devină o piatră de moară pentru bugetul local, este printr-un parteneriat public – privat cu un partener realmente interesat, serios și cu potențial financiar dovedit.
În schimb, vom realiza Fabrica de Cultură, un proiect foarte reușit prin care vom pune la dispoziția orașului un nou spațiu pentru actul cultural. Documentațiile tehnice sunt deja în lucru și vom depune proiectul pentru a obține fonduri norvegiene nerambursabile. Pasul următor va fi contractarea proiectului tehnic și a execuției lucrărilor de construcție.
De asemenea, tot pentru cultură, vom încerca să obținem finanțare europeană pentru extinderea spațiului Teatrului de Balet, inclusiv cu o sală proprie de spectacole.
–S-a vorbit foarte mult despre Zona Metropolitană. Este înființată deja de ani de zile. Au fost supraevaluate așteptările noastre în legătură cu acest subiect sau exista probleme de functionare?
-Zona Metropolitană a fost discutată și mai ales a fost subiect de campanie electorală. ADI Pol Dezvoltare s-a înființat în 2023, conducerea acestei entități fiind asigurată în prezent de primarul comunei Rășinari. De asemenea, contractarea strategiei de dezvoltare a Zonei Metropolitane este în curs în prezent. Nu sunt probleme în funcționarea ei pentru că există colaborare între primarii localităților care o alcătuiesc.
ADI Transport Metropolitan, o altă asociație a Sibiului și localităților învecinate pe care am înființat-o în 2022 și o conduc, a rezolvat de fapt principala problemă a zonei metropolitane – cea a transportului public. Și în cadrul acestei Asociații, colaborarea este bună și deschisă.
–Care sunt, apropo de zona metropolitană, concluziile legate de funcționarea ADI Transport Metropolitan? Servește scopului?
-Înainte de a crea Zona Metropolitană, am ales să înființăm în primă fază ADI Transport Metropolitan pentru că puteam rezolva concret problema transportului public, prioritatea zero pentru localitățile învecinate Sibiului. Am achiziționat 36 de autobuze electrice și am operaționalizat în 2025 un număr de 15 trasee care conectează Sibiul cu împrejurimile.
Din informațiile pe care le dețin, autobuzele de transport metropolitan sunt folosite în bună măsură, dar deplasarea cu mașina este intensă. Pentru asta e nevoie de o schimbare de mentalitate, care se va produce în timp. Acesta este și cazul în Sibiu – chiar dacă am modernizat și eficientizat transportul public, mașina personală se folosește în continuare cu prioritate.
–Care este relația cu primarii din jurul Sibiului, cu Șelimbăr și Cisnădie în mod deosebit? Colaborați?
-Ca primari, colaborăm punctual în cadrul ADI Transport Metropolitan și vom colabora mai intens și în cadrul ADI Pol Dezvoltare, odată cu elaborarea strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane. În rest, cred că fiecare se concentrează pe rezolvarea problemelor din propria comunitate.
În schimb, comunitățile din împrejurimi sunt conectate puternic cu Sibiul prin faptul că oamenii își aduc aici copiii la grădinițe și la școli. Din datele pe care le avem, 21% din totalul elevilor din școlile gimnaziale sibiene au domiciliul în alte localități.
Tot în Sibiu vin pentru a se bucura de spațiile pentru agrement și sport, de evenimentele culturale sau sportive. Nu pot să spun că nu mă bucură că găsesc infrastructura Sibiului atât de atractivă – e un semn bun pentru oraș, confirmându-se acel statut de pol nu doar juridic, în cadrul Zonei Metropolitane, cât și ca punct central de interes al regiunii.
–Care este relația cu FDGR, fiindcă s-a spus – spre exemplu în perioada discuțiilor despre reglementarea păcănelelor – că a fost o ciocnire de forțe în interior…
-Nu a fost vorba de nicio ciocnire de forțe. În prima etapă, înainte de dezbaterea publică și de sondajul de opinie, toți consilierii FDGR au fost de acord cu reglementarea activității jocurilor de noroc. Unii dintre ei au și făcut o documentare cu exemple din alte țări în care s-a procedat la fel și au venit cu propriile propuneri pentru reglementare. Ulterior, după ce au luat la cunoștință părerea unui număr mare de sibieni, și-au schimbat opinia, ceea ce am considerat corect. Eu am fost foarte clară cu colegii mei – fiecare este liber să voteze cum consideră. Departe gândul de a-mi impune punctul de vedere. Eu mi-am menținut însă părerea că reglementarea este cea mai bună soluție pentru că cred în libertatea individului și în capacitatea fiecăruia de a-și lua propriile decizii. De aceea, nu am retras proiectul de hotărâre pe care l-am inițiat, pentru ca pe masa Consiliului Local să se regăsească și această opțiune.
–Vă propun câteva teme de anvergură națională: primul, descentralizare si reformă. Administrația pare într-o continuă reformare, dar despre descentralizare nu mai pare să vorbească nimeni. În 10 ani ați simțit că s-au făcut pași reali sau că au fost mai degrabă mimați?
-Nu s-au făcut pași reali spre descentralizare și nici nu o văd realizată prea curând, pentru că este vorba de a menține puterea prin politicul de la centru. Despre ce descentralizare să fie vorba, când tocmai ce am primit de la Guvern norme stricte de reducere a cheltuielilor și a personalului din administrațiile locale? Sau interdicțiile de angajare impuse deja de 2 ani de zile. Da, s-au descentralizat responsabilități multe, mutându-se la nivel local, dar deciziile financiare importante, și nu numai, au rămas tot la centru. Consider că această temă a descentralizării a rămas eminamente politică, apărând în discuții o dată la 4 ani, în campaniile electorale parlamentare.
–Apoi: politică. În ce masură politicul iși calculează deciziile, inclusiv cele de reforâmă, în acord cu necesitățile și în ce masură în acord cu mizele proprii electorale?
-În politică, contează mult miza electorală pentru că de rezultatul alegerilor depinde forța partidelor politice, accesul la resurse, la funcții și la control. Politicul este peste tot în sectorul de stat, chiar și acolo unde nu ar trebui să fie, de la ministere și până la ultima școală din teritoriu. Prin urmare și deciziile care impactează comunitățile sunt cu miză politică, într-o mai mare sau mai mică măsură. Cu siguranță multe au efecte benefice și pentru populație, dar în luarea acestor decizii și măsuri nu cred că se face abstracție de beneficiul decidentului politic. Asta e politica! Și nu doar în România.
–În încheiere, doamna primar: în fiecare an Sibiul are excedent bugetar. Este un calcul al administrației si dacă da, din ce motive?
-Da, este o decizie în mare parte calculată. O să mă exprim simplu. Ca să realizezi proiecte mari, indiferent că vorbim de unele finanțate din bugetul local sau despre contribuția la proiectele finanțate din fonduri europene – care, în cadrul financiar curent este consistentă – trebuie să ai asigurată resursa financiară. Este o regulă bugetară de bază în administrație. Așa că, acest excedent, despre care s-au emis tot felul de ipoteze, reprezintă fondurile pentru proiectele de investiții pe care le derulăm sau le pregătim.
Alternativa ar fi fost să îndatorăm orașul cu credite cu dobânzi mari sau să accesăm finanțări guvernamentale, însă experiența și exemplele din jur ne-au învățat că riscul de a nu primi finanțare este foarte mare. Am ales să dezvoltăm Sibiul din propriile resurse, și să atragem cât mai multe fonduri europene. Apropo de asta, în actualul cadru financiar am semnat deja contracte pentru proiecte în valoare de 312 de milioane de Euro, contribuția pe care trebuie să o asigurăm din bugetul local pentru realizarea acestora fiind considerabilă – aproximativ 80 de milioane de Euro – și urmează să încheiem în scurt timp alte 2 contracte de finanțare.
–Probabil toată lumea ar vrea să știe: veți mai candida?
-Nu, nu voi mai candida pentru un nou mandat. Este o decizie fermă, a mea. Rămân cu satisfacția celor trei mandate, în care, cum spune gospodarul, se vede ceva după mine. Am realizat multe. Mi-aș fi dorit să realizez și mai multe. Dar sunt bucuroasă că am contribuit la dezvoltarea Sibiului, orașul în care m-am născut, în care mi-am format o familie și mi-am crescut băieții și în care sper ca și nepoților mei să le placă să locuiască.
–Doamna primar, credeti că fostul președinte Klaus Iohannis ar câștiga dacă ar candida din nou la Sibiu?
-Deși este o întrebare pur ipotetică, vă răspund: da, sunt sigură că ar câștiga alegerile. Sibienii știu foarte bine ca domnul Iohannis este cel care a pus Sibiul pe hartă, i-a stabilit direcția și i-a imprimat ritmul de dezvoltare.
-Vă mulțumesc pentru interviu.
Răzvan NEGRU
Teodora NAN
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Comunicat de presa
Ștefania VESA
Ioana DEDU
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
