Astrid Fodor şi Daniela Cîmpean, 10 ani de la alegeri: istoria completă

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

În anul 2016, conducerea Sibiului, a municipiului și județului, ajungea, prin vot, în mâinile a două femei: Astrid Fodor și Daniela Cîmpean. Era o premieră națională! Niciunde în România nu se mai întâlnea o astfel de situație, rezultată în primul rând din faptul că, de fapt, niciunde în România nu mai exista o femeie președintă de Consiliu Județean.

TRIBUNA prezintă astăzi radiografia completă a acelor vremuri, ascensiunea celor două doamne și detaliile relevante ale istoriei lor în funcții.

Cine era Astrid Fodor în 2016

Primarul actual al Sibiului a intrat în politică odată cu accederea în Consiliul Local Sbiu, pe lista Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), în anul 2004. Era al doilea mandat de primar al lui Klaus Iohannis și anul în care FDGR corecta o gafă de proporții făcută în 2000, atunci când nu a avut suficienți candidați pe listă pentru câte mandate i-au atribuit sibienii prin vot.

Așadar, Astrid Fodor ajunge consilier local. Avea, atunci,  50 de ani și era mama singură a doi băieți, după ce își pierduse soțul cu trei ani înainte. Ocupa funcția de director economic al Consistoriului Evanghelic din Sibiu.

Spre deosebire de alți colegi din FDGR, Astrid Fodor a devenit rapid o prezență vocală în Consiliul Local. Așa se face că TRIBUNA remarca, într-un articol din martie 2005, declarația sa împotriva strategiei de dezvoltare prezentată de Tursib.

“Strategia pe care ne-aţi prezentat-o astăzi e realizată în acelaşi limbaj de lemn cu care v-aţi obişnuit în ultimii ani. Aţi umplut 4 pagini cu poezie. Eu cu aşa ceva nu m-aş fi prezentat”, spunea Astrid Fodor spre Dorel Florian, directorul de atunci al companiei de transport în comun a Sibiului.

Nu a trecut mult și Astrid Fodor a ajuns viceprimar. Era tot o premieră, de data asta pentru Sibiu: prima femeie viceprimar de după Revoluție. Se întâmpla la mijlocul lunii iunie 2008, după ce Klaus Iohannis câștigase al treilea mandat de primar. Viceprimarii săi aveau să-i devină Astrid Fodor și Virgil Popa, doamna aleasă cu 18 voturi “pentru” (restul direcționate spre Constantin Trihenea).

Astrid Fodor a devenit, practic, omul de încredere al lui Klaus Iohannis, persoana căreia, de regulă,  îi delega atribuții de primar atunci când pleca în concediu sau, așa cum s-a intâmplat în 2014, când a intrat în campanie electorală pentru funcția de președinte al României. Fodor a devenit viceprimar cu atribuții de primar delegate, iar apoi, după ce Klaus Iohannis a câștigat alegerile și a renunțat la funcția locală, primar interimar ales de Consiliul Local (cu 21 de voturi din 23).

Alegerile

În iunie 2016 Astrid Fodor a câștigat alegerile locale, după un scrutin care va rămâne probabil în istorie nu doar  prin victoria sa, ci și prin rezultatul PSD, de exemplu. Ovidiu Sitterli, candidatul social democrat, s-a clasat pe locul al doilea, cu aproape 20%, peste 9.000 de voturi. Candidatul PNL, Răzvan Pop, obținuse 5.339 voturi și se afla pe locul al treilea. Astrid Fodor a strâns 27.948 de voturi, adică 57,13%.

Apoi, în 2020, la următoarele alegeri, Astrid Fodor a reușit să își păstreze mandatul de primar, cu toate că a pierdut peste 7.000 de voturi față de alegerile precedente. Şi-a făcut simțită prezența la acele alegeri PNL Sibiu, cu Adrian Bibu pe post de candidat. Bibu a câștigat 14.773 de voturi, iar liberalii au format cel mai mare grup politic din Consiliul Local Sibiu. Doar pentru un mandat, însă. În 2024, FDGR a recuperat, iar Astrid Fodor a rămas primar.

Mandatele

Primarul în funcție al municipiului Sibiu a dovedit în 10 ani de la prima alegere mai multă pricepere politică decât, poate, era de așteptat. Diferit față de Klaus Iohannis, Astrid Fodor și-a inițiat și apoi consolidat propriile echipe în punctele cheie ale administrației locale, fără cutremure masive. A păstrat în funcții, cu diplomație, persoanele asociate fostului primar până la retragerea naturală a acestora și a promovat altele care aveau, astfel, să-i devină loiale.

Dincolo de gura lumii, judecata cea mai obiectivă a conducerii lui Astrid Fodor este votul. Sibienii i-au acordat încredere, ba mai mult, după episodul din 2020, în 2024 numărul de voturi acordat primăriței a crescut cu aproximativ două mii prin comparație cu 4 ani înainte.

Marile proiecte ale administrației Astrid Fodor sunt noul stadion, pista de pe malul Cibinului, Parcul Belvedere, parcarea etajată din Hipodrom, culoarul de deplasare Calea Dumbravii, Lacul lui Binder și -important- investițiile din cartiere. De altfel, acestea din urmă ar putea fi cheia reală a succesului său, sibienii apreciind eforturile administrației de a schimba lucrurile peste tot, nu doar în centrul orașului. Rămân la nivel de promisiune, chiar dacă există demersuri inițiate în diferite faze, cel puțin două mari proiecte: trenul periurban și Aqua Park-ul.

Cine era Daniela Cîmpean în 2016

Actuală președintă a Consiliului Județean Sibiu era avocat în 2016, atunci când a fost aleasă prima oară în funcție. Mamă a două fete, intrase în rândul consilierilor județeni în anul 2006 din partea PD și activase în Comisia de Cultură. A intrat, la jumătatea mandatului 2004-2008, în locul consilierului Mihai Neamțu, iar ședința în care a depus jurământul a avut loc tocmai la Bâlea Lac. Conducerea Consiliuliui  era exercitată atunci de Martin Bottesch (FDGR), secondat inițial de Constantin Morar, înlocuit apoi de Gheorghe Dicu și de Iosif Moldovan. Daniela Cîmpean făcea politică deja din 2003.

S-a dovedit a fi un consilier județean activ și comunicativ. Apărea în presă, acorda interviuri, a căpătat notorietate în partid și în afară lui și în acest fel a recâștigat în 2008, apoi 2012, câte un nou mandat de consilier  județean.

De altfel și următorul mandat, cel din 2016, a fost, înainte de toate, tot un mandat de consilier județean fiindcă prevederile legale reintroduseseră alegerea președintelui de Consiliu Județean prin votul plenului și nu prin vot popular direct, așa cum fusese în două etape înainte și cum este, din nou, în zilele noastre.

Campania din 2016 a PNL Sibiu, format prin fuziunea cu democrații, s-a desfășurat sub motto-ul “Sibiul pe mâini bune”, iar Raluca Turcan declara atunci: “Daniela Cîmpean va deschide lista PNL pentru administrația județeană pentru că răspunde fără niciun semn de îndoială la trei cerințe: integritate, profesionalism, apropiere față de oameni…”.

Alegerile

Susținerea Danielei Cîmpean pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu, în lipsa unor alegeri directe pentru această funcție, era demonstrată prin așezarea pe prima poziție a listei de candidaturi de partid. A fost, totuși, un episod comentat în presă în lunile dinainte, fiindcă atunci când a avut ocazia să susțină pe cineva pentru funcția de președinte interimar al Consiliului Județean (la plecarea lui Ioan Cindrea din funcție, înainte de termen), PNL l-a desemnat pe Constantin Șovăială, cu toate că  Daniela Cîmpean era membră a CJS. Nu este limpede nici până astăzi de ce Șovăială a fost mai bun decât Daniela Cîmpean drept interimar sau de ce nu a mai fost bun de candidat, odată ce a fost interimar.

În cursa teoretică pentru șefia CJS erau, în 2016, toate formațiunile relevante: FDGR , PSD și PNL. După alegeri, însă, lucrurile s-au polarizat: FGDR și PNL au anunțat o alianță  chiar a doua zi după vot. Așa se face că în plenul Consilliului Județean singura propunere exprimată a fost Daniela Cîmpean. Rezultatul: 22 voturi “pentru”, două voturi nule, 8 “împotriva” (32 de consilieri prezenți din 33).

Daniela Cîmpean a reușit, în 2020, după ce a revenit alegerea președinților consiliilor județene prin vot direct, o performanță electorală demnă de menționat: câștigarea funcției cu de trei ori mai multe voturi decât următorul clasat. Plus, majoritate în Consiliul Județean. Atunci a instalat doi liberali în funcții, pe Marcel Luca și pe Vlad Vasiu, o decizie care, deși justificată de scor, nu avea să pice bine FDGR, formațiunea care a împărțit cu PNL puterea atunci când a putut.

Mandatele

Primele luni ale primului mandat al Danielei Cîmpean nu au fost tocmai liniștite. Până să își implementeze propria strategie, să își formeze echipa și să înceapă propiile proiecte, a fost nevoită să reacționeze la  măsuri dispuse de Justiție. DNA-ul călcase Consiliul Județean Sibiu în încercarea de a lămuri suspiciuni de fals, conflict de interese și abuz în serviciu. Erau vizați angajați din diferite structuri ale CJS, iar unii fuseseră puși sub control judiciar. Unul, în arest la domiciliu. Era un fel de “grea moștenire”, independentă de voința noii conduceri.

Daniela Cîmpean și-a început președinția avându-i drept vicepreședinți pe  Marcel Luca (PNL) și pe  Helmuth Fleischer (FDGR). În 2018, în locul celui din urmă a venit Christine Manta Klemens (FDGR). Președinta s-a concentrat pe atragerea de fonduri europene și a construit o echipă care avea să performeze până astăzi în această direcție. Au început să fie câștigate finanțări pentru lucrări de infrastructură, altfel imposibil de realizat din bugetul CJS. A fost vorba despre zeci bune de kilometri de drumuri județene (Ocna Sibiului – Țapu, Slimnic – Păuca, Mediaș – Bârghiș etc). În mandatele Danielei Cîmpean a fost complet refăcută “Neurologia”, s-a investit la “Oftalmologie”, UPU, “Neonatologie”, s-a construit noul CSEI2, ambulatoriul Spitalului de Psihiatrie, s-au modernizat clădiri ale tuturor spitalelor și a reabilitat, practic, complet clădirea CJS. A fost inițiatorul Programului “Anii Drumeției”, iar recent a semnat ordinele de începere a lucrărilor pentru drumurile Săliște – Jina și Apoldu de Jos – Dealul Bogatului.

Și-a urmărit mereu principala temă de campanie din 2016: noul Spital Județean, proiect căruia avea să îi adauge ulterior altul, la fel de complex – Varianta Ocolitoare Sibiu-Sud. Culmea, în ciuda tuturor pașilor făcuți în ambele direcții, cel puțin una dintre teme a devenit și principalul subiect de atac împotriva sa: noul Spital Județean.