Sibiul anilor ´80: Început de an școlar între Abecedar și propagandă

˝În spiritul orientărilor şi sarcinilor reieşite din cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceaușescu: Angajare fermă, la înălţimea tradiţiei, a împlinirilor contemporane ale şcolii româneşti˝- acesta era titlul articolului publicat acum exact 40 de ani, în septembrie 1986, de Tribuna, odată cu reînceperea anului școlar. Ziarul se supunea, ca întreaga societate, exigențelor impuse de Partidul Comunist Român, iar sibienii care își duc astăzi copiii la școală țin minte cu siguranță cât de diferit era acel trecut, de prezent.

Șoimii patriei și pionierii

Era limpede în 1986 că ˝partidul e în toate˝, nu doar un vers într-o poezie omagială. PCR era, deci, și în școli, acolo unde, deasupra tablei, trona portretul lui Nicolae Ceaușescu, secretarul său general. Instituțiile de învățământ formau cetățeni în slujba țării, dar odată cu această misiune legitimă, Partidul Comunist sădea, prin mesajele potrivite, propriile ˝vlăstare˝. Șoimii patriei și pionierii erau reprezentate două organizații prezente în viața copiilor dinainte de 1989, ambele aparent inocente, dar care, ele  de fapt, componente ale unui amplu mecanism ideologic.

Probabil mulți dintre sibienii de peste 45 de ani își aduc aminte de ceremonia întrării în rândul pionierilor comuniști. Înaintea acesteia, însă, a mai existat una, cea de intrare în rândul șoimilor patriei.

Partidul Comunist Român, prin Organizația Pionierilor, educa școlarii ˝în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român…˝ – așa spunea Statutul Organizațiilor de pionieri din Republica Socialistă România, apărut la Editura Politică, în anul 1967.

Cravata roșie și ˝Tot înainte˝

Deși, finalmente, TOȚI elevii deveneau pionieri, de cele multe ori accesul în rândul purtătorilor de cravată roșie cu tricolor se făcea în funcție de rezultatele la învățătură. La Sibiu, ceremoniile de intrare în rândul pionierilor, cel puțin în cazul primelor serii ale fiecărei clase, erau deseori (dar nu întotdeauna!) organizate în afara școlii , primind în felul acesta o însemnătate suplimentară. Gazde erau curțile unor muzee (Muzeul de Istorie Naturală spre exemplu sau Muzeul Unirii din Alba Iulia, acolo unde, frecvent, se organizau excursii în acest scop).

Ceremonia era prevăzută în detaliu în regulamente și includea un legământ, înmânarea unei insigne și a cravatei roșii cu tricolor.

˝ Voi învăța și voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al patriei mele, Republica Socialistă România; voi fi credincios poporului și Partidului Comunist Român; voi respectă neabătut îndatoririle pionerești ˝ – așa suna legământul căruia i se adăugase: ˝Eu (numele și prenumele), întrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravată roșie cu tricolor˝- o formulă care nu apărea în Statutul inițial.

Se cânta întotdeauna imnul țării, ˝ Trei culori cunosc pe lume/ Amintind de-un brav popor/ Ce-i viteaz, cu vechi renume/ În luptă triumfător….˝

Probabil sibienii își aduc aminte și de lozincile de atunci. Cea mai importantă: ˝ Tot înainte!˝, derivată probabil din motto-ul pionieresc: ˝Pentru gloria poporului și înflorirea României Socialiste, pentru cauza partidului – înainte! ˝.

Cântecele

Interzisă categoric astăzi, propaganda la clasă era, pe atunci, obligatorie. De regulă cursurile începeau cu imnul, iar restul activităților pionieresti cuprindeau cântece de care își aduc aminte părinții sibieni până astăzi pentru că toți au cântat măcar o dată: ˝Am cravată mea, sunt pionier/ Și mă mândresc cu ea, sunt pionier!/ Flutură în vânt, zălog și legămînt/ Întâiul meu cuvânt de pionier…˝ Sau ˝tot înainte, vrednici pionieri/ Fii de bravi eroi pe plaiul strămoșesc..˝

De altfel, cântecele erau o modalitate foarte la îndemână de promovare a comunismului și a liderilor săi. Erau simple și ritmate. ˝Mulțumim din inima partidului˝ a fost un exemplu de acest gen, ușor de memorat: Azi e zi de sărbătoare!/ Ziua când noi voioșii pionieri/ Am pornit cu-nflăcărare/ Pe un drum presărat cu primăveri!˝

Lecții și ideologie

Regimul care s-a întărit prin decimarea elitei intelectuale, care a folosit programe de reeducare prin tortură psihică extremă, care a impus colectivizarea, care trimitea dușmanii poporului la Canal, care a determinat creșterea forțată a populației prin interzicerea avorturilor și care a impus privațiuni maxime, învăța copiii despre cât de bun și drept este Partidul Comunist. Așa se face, probabil, că unii dintre cei care au învățat atunci asta, o cred și acum.

Nu exista început de an (care, apropo, era început al anului de învățământ și nu școlar, fiindcă începeau și cursurile facultăților tot atunci) fără propoziți care să menționeze numele lui Nicolae Ceaușescu. Fie că era vorba despre cuvântările din curțile școlilor, despre discursurile din amfiteatrele facultăților, sau despre relatările din presă, toate, fără excepție, conțineau referiri la conducătorii statului.

Ceea ce astăzi ar părea incredibil pentru un adolescent, era normalitatea acelor timpuri.

˝Şi în judeţul nostru, cei peste 132 de mii de elevi şi studenţi au păşit acest prag al luminii, cu gânduri de recunoştinţă fierbinte pentru minunatele condiţii create învăţământului de toate gradele, de partid şi de stat, prin grija personală a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul şi făuritorul şcolii moderne româneşti. Gânduri de aleasă mulţumire sunt îndreptate spre tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, om politic şi savant de renume mondial, care îndrumă cu înaltă competenţă ştiinţifică destinele învăţământului românesc˝ – acesta era mesajul de începere a școlii în 1986, la Sibiu.

Securitatea, nelipsită. Informatori de Sibiu

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a explicat recent cum își făcea loc Securitatea în sistemul de învățământ și cum asta se întâmpla destul de devreme.

˝Securitatea suferea de un soi de paranoia instituțională generalizată. Din punct de vedere sociologic, ei nu vedeau în școală un spațiu al educației, ci un incubator de potențiale riscuri politice˝- arată CNSAS într-un material publicat luna trecută, subliniind că partidul încerca să îi înregimenteze ideologic pe copii de la cele mai fragede vârste.

˝În spatele acestui spectacol grotesc (căruia nimeni nu i se opunea) se petrecea, în secret, încă o mutilare a copiilor patriei: recrutarea că informatori ai Securităţii. În locul cultivării încrederii în sine şi în ceilalţi, a creativităţii şi gândirii libere, partidul împreună cu instrumentul său coercitiv şi de represiune, Securitatea, a forţat copiii să îşi toarne colegii şi profesorii, a sădit în minţile fragede frică şi neîncrederea, a transformat şcoala într-un câmp al luptei ideologice absurde, inventând pericole şi duşmani imaginari. Trebuie subliniat faptul că recrutarea şi contactarea iniţială a copiilor de către Securitate nu putea fi realizată fără ştirea şi concursul cadrelor didactice, de exemplu, directorul şcolii sau dirigintele clasei˝- arată CNSAS.

Într-un document din 2025 citat de Europa Liberă, CNSAS afirma că în România au fost racolati 6.121 de elevi pentru a-și turna colegii sau profesorii, dar și pentru alte informații.

˝Cifra nu reflectă nici pe departe adevărata dimensiune a fenomenului pentru că, în multe cazuri, statisticile fostei Securităţi sunt incomplete.De asemenea, de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fişă a colaboratorului şi nu au fost cuprinşi în bazele de lucru ale Securităţîi˝- transmitea atunci CNSAS.

Elevii erau recrutati pentru a ajuta Securitatea pe diferite ˝linii de muncă˝ precum corpul didactic și instituții de învățământ, dar și pentru informații din învățământul agricol sau industrial. Erau, de asemenea, racolați elevi din rândul radio-amatorilor sau filateliștilor. În funcție de rezultate și de calitățile individuale, elevii ajungeau ˝persoane de sprijin˝ pentru Securitate, colaboratori sau informatori. Potrivit informațiilor dezvăluite de CNSAS în 2025, în perioada 1980-1989, în județul Sibiu au fost racolați 300 de elevi.

Foto: Arhiva Tribuna