Județul Sibiu confirmă în următorii ani statutul de economie solidă și stabilă în Regiunea Centru, cu performanțe peste media județelor învecinate la aproape toți indicatorii esențiali.
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru perioada 2023-2028, Sibiul va deveni, în anii următori, un exemplu de creștere echilibrată: PIB-ul va urca de la 33 miliarde lei, în 2023, la 50,9 miliarde, în 2028, salariul mediu net va avansa de la 4.392 la 6.470 lei, rata șomajului va scădea la 2,2 la sută, unul dintre cele mai reduse niveluri din România, iar numărul de salariați va ajunge la aproape 150.000.
Raportat la restul județelor din regiune – Brașov, Mureș, Alba, Harghita și Covasna -, Sibiul se va menține constant în topul performanței și își va depăși vecinii în majoritatea capitolelor – cu excepția Brașovului, care rămâne lider regional în volum economic absolut.
PIB-ul Sibiului intră pe un trend ascendent solid, cu o creștere de aproape 18 miliarde lei în doar cinci ani
Proiecțiile economice arată că Sibiul traversează o perioadă de consolidare a economiei locale. În 2023, județul înregistrează un PIB de 33 miliarde lei, valoare care urcă la 36,4 miliarde în 2024, continuă cu 39 miliarde în 2025, iar în 2026 trece de 42,6 miliarde. În 2027, economia sibiană ajunge la 46,7 miliarde lei, pentru ca în 2028 să atingă pragul de 50 de miliarde. Ritmul de creștere prezintă fluctuații specifice unei economii mature: un avans de 3,6 la sută în 2023, o încetinire la 0,1 la sută în 2024 și 0,2 la sută în 2025, apoi o revenire fermă, cu 2,6 la sută în 2026, 2,8 la sută în 2027 și 2,5 la sută în 2028.
Comparativ cu județele din regiune, Sibiul se poziționează pe locul trei, după Brașov și Mureș, în ceea ce privește dimensiunea economică. Brașovul pornește de la 52,4 miliarde lei în 2023, crește până la 77,6 în 2028 și își menține rolul de principal centru economic al regiunii. Mureșul urcă de la 33,7 la 52,8 miliarde lei și depășește ușor Sibiul în volum, însă Sibiu recuperează consistent la alți indicatori. Județele mai mici, Alba, Harghita și Covasna, evoluează într-un ritm pozitiv, dar rămân cu mult sub performanțele economice ale Sibiului.
PIB pe locuitor: Sibiu, între performerii regionali, cu aproape 25.000 euro în 2028
Standardul de viață calculat prin PIB pe locuitor confirmă poziționarea favorabilă a județului. De la 17.012 euro în 2023, nivelul crește la 18.520 în 2024 și 19.659 în 2025, ajunge la 21.251 în 2026, la 23.023 în 2027 și la 24.886 de euro în 2028.
Această evoluție plasează Sibiul între liderii regiunii. Din nou, este depășit constant doar de Brașov, care atinge valori peste 26.000 de euro/ locuitor spre finalul perioadei. Alba se apropie de pragul de 22.731 euro, Mureșul ajunge la 19.950, în timp ce Harghita și Covasna se mențin în zona inferioară, cu valori sub 19.000 euro la finalul intervalului.
Forța de muncă: numărul de salariați crește constant
Piața muncii din județ își păstrează dinamica pozitivă. Populația ocupată se menține stabilă în jurul valorii de 185.000 de persoane: 185.500 în 2023, 184.900 în 2024, 185.100 în 2025, 185.700 în 2026, 187.400 în 2027 și 189.100 în 2028. Deși aceste variații sunt moderate, ele indică un mediu economic fără presiuni negative semnificative asupra ocupării.
Mult mai relevantă este evoluția numărului mediu de salariați, care urcă de la 137.800 în 2023 la 139.700 în 2024, 141.800 în 2025, 144.500 în 2026, 146.900 în 2027 și atinge 149.200 în 2028. Această creștere certifică un județ atractiv pentru investiții, unde companiile își extind activitatea și contribuie la sporirea bazei de angajați.
În raport cu celelalte județe ale Regiunii Centru, Sibiul se află în plutonul fruntaș – doar Brașovul îl depășește semnificativ, cu peste 200.000 de salariați, în timp ce Mureșul îl urmează la mică distanță. Alba, Harghita și Covasna rămân cu mult sub nivelurile Sibiului, ceea ce confirmă polarizarea economică a regiunii în favoarea celor trei județe mari: Brașov, Sibiu și Mureș.
Rata șomajului rămâne la nivel minim în toată perioada 2023–2028
În județul Sibiu, rata șomajului pornește de la 2,4 la sută în 2023, urcă ușor la trei la sută în 2024, apoi scade la 2,6 la sută în 2025 și rămâne la acest nivel în 2026. Ulterior, scade la 2,3 la sută în 2027 și atinge 2,2 la sută în 2028. Numărul șomerilor coboară de la 5.600 în 2024 la 5.000 în 2025, 4.900 în 2026, 4.500 în 2027 și 4.300 în 2028. Aceste valori poziționează județul între cele mai performante din România în privința ocupării.
Județele Harghita, Covasna, Alba sau Mureș se confruntă periodic cu rate ale șomajului de peste trei la sută și chiar peste cinci la sută, ceea ce accentuează stabilitatea Sibiului. Doar Brașovul atinge valori comparabile și rămâne, alături de Sibiu, una dintre zonele cu cea mai bună piață a muncii din întreaga regiune.
Salariile cresc constant: peste 10.400 lei brut și 6.470 lei net în 2028
Evoluția salarială este una dintre cele mai clare dovezi ale dinamismului economic al județului. Câștigul salarial mediu brut crește de la 7.020 lei, în 2023, la 8.125, în 2024, 8.653 în 2025, 9.240 în 2026, 9.845 în 2027 și ajunge la 10.431 lei în 2028. În același ritm ascendent evoluează și salariul mediu net: 4.392 lei în 2023, 5.044 în 2024, 5.368 în 2025, 5.732 în 2026, 6.107 în 2027 și 6.470 lei în 2028.
Ritmurile de creștere ale salariilor nete sunt semnificative: 16,3 la sută în 2023, 14,9 la sută în 2024, apoi între 5,9 la sută și 6,8 la sută între 2025 și 2028. În regiune, doar Brașovul depășește Sibiul în privința nivelului salarial, însă diferențele sunt moderate, iar Sibiul rămâne în plutonul fruntaș din perspectiva veniturilor.
Despre Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP)
Este instituția guvernamentală care elaborează prognozele macroeconomice ale României. Funcționează în subordinea Secretariatului General al Guvernului și are un rol esențial în fundamentarea politicilor economice și bugetare. Practic, orice calcul privind veniturile bugetului, investițiile publice sau strategiile economice pe termen mediu pornește de la estimările sale.
CNSP realizează analize despre evoluția economiei românești pe termen scurt, mediu și lung: PIB, inflație, salarii, consum, investiții, exporturi, importuri și alte componente macro. Dezvoltă și analize sectoriale și regionale și evaluează cum evoluează diferite ramuri economice sau cum se dezvoltă diverse zone ale țării. Participă la elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare și are atribuții legate de evaluarea impactului economic al proiectelor publice sau al măsurilor politice.
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ce fain…….să avem ce trimite la Moldova si Prazilia.