În România, aproximativ 15% dintre copii se confruntă cu diverse tulburări de vorbire, iar județul Sibiu nu face excepție. Într-un context în care numărul logopezilor scade alarmant, accesul la terapii esențiale devine tot mai dificil, afectând în mod direct dezvoltarea și integrarea acestor copii. Logopezii nu doar evaluează copiii la recomandarea medicului, ci realizează un demers diagnostic complex împreună cu psihologii și medicii, elaborând planuri personalizate de terapie logopedică.
Spre exemplu, la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu există un singur post de logoped pentru o listă impresionantă de pacienți care așteaptă ajutor. În anul 2024, Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor Copii a înregistrat un total de 2982 pacienți, dintre care 526 cazuri noi. Dintre aceștia, 366 au fost evaluați logopedic, iar terapia a fost asigurată prin 1157 ședințe de terapie logopedică. Situația devine și mai gravă când aflăm că, în prezent, 638 copii din evidența centrului au un diagnostic principal de tulburare de limbaj. Aceste cifre relevă un decalaj uriaș între nevoile copiilor și capacitatea sistemului de a le oferi sprijinul specializat necesar, în condițiile unui personal insuficient și suprasolicitat.
În prezent, cererea pentru terapie logopedică este în creștere constantă, atât în rândul pacienților internați în regim de staționar de zi, cât și al celor care solicită intervenție ambulatorie. Această tendință ascendentă este alimentată de numărul tot mai mare de copii care prezintă întârzieri în achiziția limbajului, cauzate de diverse condiții, precum nașterea prematură sau tulburările din spectrul autist (TSA).
Cele mai frecvente tulburări de limbaj identificate în practica logopedică, în special în cadrul Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor Copii, includ:
Chiar dacă numărul micilor pacienți care au nevoie de intervenție logopedică este în creștere constantă, reprezentanții spitalului transmit că, în conformitate cu prevederile Ordinului 1562/2025, art. 6 alin. 3 litera f) și ale Ordinului nr. 1224/2010, în structura spitalului este reglementat un singur post de logoped.
„Astfel, considerăm oportună creșterea numărului de logopezi, ținând cont de nevoile reale ale secțiilor, volumul tot mai mare de muncă și importanța integrării acestora în echipe multidisciplinare pentru o abordare cuprinzătoare și eficientă a cazurilor. Această măsură este esențială pentru asigurarea continuității terapiei și pentru creșterea calității actului medical. Totuși, extinderea posturilor poate deveni posibilă doar prin modificarea prevederilor Ordinului 1224/2010, care în prezent limitează la 70-90 de paturi un singur post, fie de psiholog, fie de logoped, fie de sociolog/asistent social. Adaptarea acestei reglementări este crucială pentru a răspunde eficient nevoilor tot mai complexe ale copiilor cu tulburări de limbaj”, explică reprezentanții spitalului.
Spitalul propune înființarea mai multor centre județene de terapie de recuperare. Aceste centre ar asigura un acces echitabil la servicii logopedice și de intervenție timpurie pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin. Ele ar reprezenta un sprijin esențial pentru familiile care nu își permit terapii în sistemul privat și ar contribui semnificativ la prevenirea abandonului școlar și la integrarea socială a copiilor.
În plus, o măsură importantă ar fi suplimentarea posturilor de logopezi în mediile școlare, cu un accent special pe nivelul preșcolar și școala primară, unde intervenția timpurie are un impact major asupra dezvoltării copiilor. Astfel, serviciile logopedice ar deveni mai accesibile și mai integrate în parcursul educațional al copiilor, facilitând recuperarea și prevenind problemele de comunicare pe termen lung.
Situația la DGASPC Sibiu
La DGASPC Sibiu, în structurile de personal ale serviciilor sociale există 10 posturi de logoped, dintre care 4 sunt vacante. Directorul instituției, Liliana Agârbiceanu, precizează că se confruntă cu dificultăți în recrutarea acestor specialiști, din cauza lipsurilor de pe piața forței de muncă și a restricțiilor de angajare în instituțiile publice, impuse de legislația în vigoare.
„Putem asigura terapie pentru un număr mai mic de copii, ceea ce, din păcate, duce la creșterea numărului de copii aflați pe listele de așteptare”, a declarat Liliana Agârbiceanu, directorul DGASPC Sibiu.
Diana Călinescu, logoped în mediul privat, afirmă că în România, în ultimii ani, perspectivele de angajare în logopedie sunt în creștere, datorită conștientizării tot mai mari a importanței intervenției timpurii și a dezvoltării serviciilor de sănătate și educație incluzivă.
„Logopezii pot lucra și în mediul medical (de exemplu, în secții de neurologie sau centre de recuperare post-AVC), precum și în centre sau organizații non-profit.
La nivel de formare, este necesară absolvirea unei facultăți de profil (psihopedagogie specială sau psihologie) și a unui masterat specializat în logopedie sau tulburări de limbaj. Pentru angajarea în sistemul public se cere titularizarea în psihopedagogie specială, iar în domeniul privat este obligatoriu Atestatul de liberă practică, eliberat de Colegiul Psihologilor din România (COPSI), în specializarea psihopedagogie specială”, transmite logopedul.
Și, în cele din urmă, cei mai afectați de criza de logopezi sunt părinții și copiii. Lipsa specialiștilor face ca accesul la ședințele de logopedie să fie dificil, iar părinții se confruntă cu stresul de a găsi rapid soluții pentru nevoile copiilor lor. Chiar dacă ședințele regulate sunt esențiale pentru rezultate eficiente, numărul insuficient de logopezi împiedică respectarea acestui ritm, punând părinții într-o situație dificilă de gestionare a timpului și a resurselor.
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU
Vlad IGNAT
Adrian POPESCU
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU