Alergia la ambrozie, tot mai supărătoare la sfârșit de vară. Dr. Călin Silviu Doncea explică simptomele, riscurile și tratamentul

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Strănutul repetat, nasul înfundat sau care curge, ochii roșii și lăcrimarea sunt simptome care, în această perioadă, pot indica o alergie la ambrozie. Dr. Călin Silviu Doncea, medic specialist alergologie-imunologie, explică de ce apare această alergie, cum poate fi recunoscută și ce opțiuni de tratament există. Netratată corespunzător, rinita alergică nu înseamnă doar un disconfort sezonier, ci poate fi asociată și cu un risc crescut de apariție a astmului.

Ce este, de fapt, ambrozia?

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă invazivă originară din America de Nord, care s-a răspândit extrem de rapid pe teritoriul României. O găsești aproape peste tot: pe terenuri virane, la marginea drumurilor, pe șantiere, de-a lungul căilor ferate sau pe orice teren nelucrat. Adevărata problemă nu e planta în sine, ci polenul pe care îl produce în cantități uriașe. O singură plantă poate elibera milioane de granule de polen, iar vântul le poartă pe distanțe foarte mari — uneori zeci sau chiar sute de kilometri. De aceea poți avea simptome puternice chiar dacă nu există nicio ambrozie prin preajma casei tale.

Când începe sezonul alergic?

De regulă, polenul de ambrozie apare spre sfârșitul lunii iulie, atinge un vârf în august și septembrie, iar în funcție de vreme poate continua până undeva prin octombrie. E o perioadă în care mulți oameni observă că simptomele se accentuează afară și se mai calmează după ploaie sau când stau mai mult timp în casă.

Cum recunoști alergia la ambrozie

Cele mai comune semne sunt: strănut repetat, „în serie”, nas înfundat sau secreții nazale abundente, mâncărimi la nas și în gât, ochi roșii, care lăcrimează și te mănâncă, tuse iritativă, seacă, senzație de apăsare în piept sau respirație șuierătoare, mai ales dacă ai și astm. Un lucru pe care îl aud des de la pacienți: „parcă sunt răcit de luni de zile”. Diferența e că, spre deosebire de o răceală obișnuită, aceste simptome revin exact în aceeași perioadă, an de an.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul îl stabilește un medic alergolog, pornind de la istoricul simptomelor tale și confirmat prin teste specifice:

– testul cutanat (prick-test)

– determinarea IgE specifice din sânge

Este important să afli exact ce anume îți declanșează simptomele, pentru că un tablou asemănător poate fi cauzat și de alte tipuri de polen sau de alte afecțiuni respiratorii.

Ce tratamente există

Tratamentul depinde de cât de severe sunt simptomele și poate include:

– antihistaminice

– spray-uri nazale cu corticosteroizi

– picături oftalmice

– tratament specific pentru astm, dacă este cazul

Ideal este să începi tratamentul înainte ca simptomele să devină greu de suportat și să îl continui pe toată perioada în care ești expus la polen.

Ce riscuri apar dacă alergia la ambrozie rămâne netratată

Alergia la ambrozie nu este doar un disconfort sezonier. Rinita alergică netratată sau prost controlată este considerată de literatura de specialitate un factor de risc real pentru dezvoltarea astmului bronșic, mai ales atunci când debutează în copilărie.

Un studiu publicat pe PubMed Central, care a urmărit timp de 5 ani un grup de 104 copii cu rinită alergică, a arătat o legătură clară între severitatea rinitei și riscul de a dezvolta astm: la copiii cu rinită persistentă ușoară, aproape o treime au ajuns să dezvolte astm, iar la cei cu formă persistentă moderată-severă, toți copiii monitorizați au dezvoltat astm în acest interval. Cu alte cuvinte, cu cât rinita alergică e mai severă și mai puțin controlată, cu atât crește riscul ca boala să „coboare” din nas în bronhii.

Această legătură este confirmată și de alte cercetări: aproximativ 60–80% dintre copiii cu astm au și simptome de rinită alergică, iar rinita este descrisă tot mai des ca fiind, practic, prima etapă a aceleiași boli inflamatorii care afectează ulterior și căile respiratorii inferioare. Vestea bună este că acest traseu — de la rinită alergică la astm — nu este obligatoriu, mai ales dacă boala este tratată corect din timp, prin imunoterapie.

Cât de mult reduce desensibilizarea riscul de astm?

Cel mai relevant studiu pe acest subiect este cel cunoscut sub numele PAT (Preventive Allergy Treatment), realizat pe 205 copii cu rino-conjunctivită alergică la polen de graminee și/sau mesteacăn. Copiii au fost împărțiți: unii au urmat 3 ani de imunoterapie subcutanată, iar restul au primit doar tratament simptomatic, fără desensibilizare. Rezultatele, publicate în urmărirea la 10 ani a copiilor incluși în studiu, sunt grăitoare: dintre copiii care nu au făcut imunoterapie, aproape jumătate (24 din 53) au dezvoltat astm. Dintre cei care au urmat cei 3 ani de desensibilizare, doar un sfert (16 din 64) au ajuns să aibă astm. Practic, copiii care au făcut imunoterapie au avut de aproape 4,6 ori mai multe șanse să rămână fără astm, pe o perioadă de 10 ani, față de cei netratați. Efectul de protecție s-a menținut chiar și la mulți ani după oprirea tratamentului.

Există un tratament care acționează asupra cauzei?

Da — și este singurul care poate schimba, pe termen lung, evoluția bolii: imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și ca desensibilizare.

Practic, sistemul tău imunitar este obișnuit treptat cu alergenul, în doze controlate, ceea ce poate reduce semnificativ simptomele, nevoia de medicamente și riscul de a dezvolta sau agrava astmul. Cele mai bune rezultate se obțin atunci când tratamentul e început înainte de startul sezonului de polen.

Cele două tipuri de desensibilizare

Astăzi există două forme principale de imunoterapie alergen-specifică, ambele susținute de studii clinice:

– Imunoterapia subcutanată (SCIT)— alergenul se administrează prin injecții, de obicei la cabinetul alergologului, în doze crescânde până la o doză de întreținere. Este forma „clasică”, cea folosită și în studiul PAT, iar unele analize sugerează că poate avea un efect ceva mai rapid și mai puternic decât forma sublinguală, mai ales la copiii cu astm alergic.

– Imunoterapia sublinguală (SLIT) — alergenul se administrează sub formă de picături sau tablete, sub limbă, de obicei acasă, după o primă doză supravegheată medical. Este considerată la fel de eficientă pentru controlul simptomelor și are, în general, un profil de siguranță mai bun, cu mai puține reacții sistemice.

Cum poți reduce expunerea la polen

Nu poți evita complet polenul, dar câteva obiceiuri simple chiar ajută:

– evită plimbările dimineața devreme și în zilele cu vânt puternic

– ține geamurile închise în zilele cu concentrații mari de polen

– schimbă-te de haine și fă duș după ce ai stat afară

– spală-te pe păr seara, înainte de culcare

– folosește aer condiționat cu filtre curate, acolo unde ai această opțiune

Când ar trebui să mergi la alergolog

Are sens să programezi o consultație dacă observi că simptomele revin în fiecare an în aceeași perioadă, dacă tratamentele luate „din proprie inițiativă” nu mai fac față, sau dacă apar tuse persistentă, respirație șuierătoare ori dificultăți de respirație.

Un diagnostic corect, pus la timp, poate face diferența dintre un sezon greu, în care abia te descurci, și unul în care îți trăiești normal zilele de vară și toamnă timpurie.