Când vrei să Paști pe pajiști cu sarmale

Acasa >

Articol

E vremea colindelor. Mă scuzați, am încurcat șabloanele de Paști cu cele de Crăciun. Revin: trebuie să fim mai buni, acum, de Sărbătorile Pascale. Dar nu-i nimic, trec și ele, după care scăpăm de corvoada asta a îmbunării impuse de calendarul religios. Ce facem după Paști, că îndemnurile sunt de o proximitate temporală crâncenă? Mă rog, mai suntem ocupați până în 18 mai cu alegerile, dar după aceea cu ce ne mai îndeletnicim? De buni, nu va trebui să fim mai buni, căci au trecut Sărbătorile Pascale, problema prezidențială va fi tranșată (dacă nu mai face vreun bis CCR la reprezentația din 6 decembrie), deci ne paște o debusolare totală. Poate vine canicula mai devreme și ne fixăm alt obiectiv, să trecem cu bine peste ea. Și uite așa, dintr-o așteptare a trecerii unui eveniment în alta, ne trezim că s-au mai scurs câteva luni, câțiva ani. Iar noi am uitat să ne bucurăm de prezent, stând geană pe dealurile încețoșate ale unui viitor incert.

Recidivăm la fiece mare sărbătoare în compulsivele curse nebunești săvârșite întru aprovizionări de proporții, contribuim la formarea unor interminabile coloane de mașini al căror cap începe la hypermarket, iar coada e peste două cartiere. Din nou, Sărbătorile Pascale se dovedesc mai degrabă un asalt culinar decât o zvâcnire sufletească, dar nu e nimic nou, probabil am rămâne înmărmuriți dacă lumea nu s-ar buluci la magazine, în această perioadă.

Vom trăi, ca de fiecare dată, revelația supraviețuirii post-sărbătoare: ne-am baricadat între sarmale, fripturi, cozonaci, drob, vin, bere, sucuri, iar timpul a trecut iute și nepăsător prin noi, lăsându-ne cu gurile căscate și câteva kilograme în plus. Că, deh, nu ești în rândul lumii dacă nu te iei la trântă cu puhoaiele calorice și nu etalezi oarece bunăstare festivă. Poate că ne comportăm ciudat deoarece ținem prea mult cont de calendar, de poză, de ceea ce suntem în percepția altora și uităm de noi; de noi cei fără de accesorii și cosmetizări sociale, de noi înșine, cei de care ne-am înstrăinat, voit sau luați de val. Cine știe, poate vom reuși să dibuim în noaptea Învierii și altceva în afara inventarului vestimentației cunoscuților zăriți în mulțimea adunată în jurul bisericii. Să aveți Sărbători tihnite, cu regăsiri vindecătoare!