Cancerul bronhopulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer, atât la nivel mondial, cât și în România. Statisticile sunt dure: anual boala provoacă peste 1,6 milioane de decese. În România, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, cancerul pulmonar generează aproximativ 11.000 de decese pe an, cu o rată a mortalității mai mare decât media Uniunii Europene. La Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, în anul 2025 au fost consultați și internați un număr total de 372 de pacienți cu cancer.
În acest context, medicii din cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu trag un semnal de alarmă cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, marcată pe 4 februarie, atrăgând atenția asupra rolului decisiv al fumatului și al diagnosticului precoce.
„Frecvența cancerelor, inclusiv a celui pulmonar, a crescut foarte mult în toată lumea, inclusiv la noi în țară. Din păcate a scăzut și vârsta când se instalează aceste cancere. Este așadar un semnal de alarmă. Cancerul este o boală cu cauze multiple. Ne putem proteja ducând un mod de viață sănătos, încercând să nu fumăm, încercând să facem cât mai multă mișcare în aer liber și să stăm în aer curat și încercând să mâncăm cât mai sănătos, iar nu în ultimul rând, apelând la sfatul medicului în momentul în care avem cel mai mic semnal de alarmă”, a declarat Dr. Lavinia Danciu, Director Medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, medic primar pneumolog.
Medicii subliniază că boala evoluează mult timp fără simptome specifice, ceea ce duce la diagnosticarea în stadii avansate.
„Din păcate, cancerul pulmonar începe să se manifeste atunci când deja a evoluat mult timp în tăcere, făcând ca diagnosticul să fie stabilit adesea în faze avansate. Majoritatea cazurilor de cancer pulmonar sunt diagnosticate la pacienți cu vârsta, în general, peste 65 de ani. Bineînțeles că nu doar fumătorii pot face cancer pulmonar, dar riscul de a dezvolta acest tip de cancer este de aproximativ 25, chiar de 30 de ori mai mare la cei care fumează în comparație cu persoanele nefumătoare, iar acest risc crește odată cu vârsta, cu durata fumatului și cu numărul de țigări fumate”, transmite dr. Sebastian Buga, medic primar pneumolog.
„Simptomele cancerului bronho-pulmonar sunt adesea tardive și nespecifice, pacientul prezentându-se destul de târziu la medic, acuzând tuse seacă, persistentă și non responsivă la tratament, aceasta fiind de altfel principalul simptom și cel mai frecvent. Alte manifestări ale bolii sunt dispneea (senzația de lipsă de aer), durerile toracice vagi, difuze, hemoptizia (expectorația cu sânge), inapetența (lipsa poftei de mâncare) și scăderea ponderală”, explică Dr. Adina Tecoanță, medic specialist pneumolog.
De multe ori, nu lipsa accesului la servicii medicale este problema, ci amânarea, oamenii ajungând frecvent la medic după ce au ignorat luni sau chiar ani de zile semnale de alarmă aparent banale.
„Mulți dintre bolnavii cu cancer bronhopulmonar ajung adesea să se prezinte chiar și cu afectarea unui întreg plămân, lucru care se întâmplă din cauză că pacienții nu pot să diferențieze tusea legată de apariția unei tumori bronhopulmonare de tusea fumătorului. Acest impediment face ca prezentarea pacientului să se facă destul de târziu, iar în momentul depistării, doar aproximativ 1 din 5 pacienți mai pot fi operați. Din acest motiv, majoritatea bolnavilor urmează tratamente oncologice, unele dintre ele doar cu scop paleativ. De aceea, vă îndemnăm să nu așteptați ca simptomele să devină severe. Un control făcut la timp poate face diferența dintre o boală tratabilă și una cu evoluție dramatică”, spune Dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumolog.
Principala metodă de prevenție a cancerului bronhopulmonar o reprezintă așadar renunțarea la fumat, măsură care îmbunătățește speranța de viață atât în cazul celor care au fumat mulți ani, cât și în cazul celor care renunță la fumat după ce au fost diagnosticați deja cu cancer pulmonar.
„De Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului vreau să reamintesc cât de importantă este prevenția. Fumatul rămâne principalul factor de risc, iar renunțarea la fumat este cel mai eficient gest pentru sănătatea plămânilor. Ca medic pneumolog, dar și ca fost fumător, știu că renunțarea nu este ușoară. Dependența se tratează și nu trebuie parcursă singur. Fiecare zi fără fumat contează. Aveți grijă de plămânii dumneavoastră”, declară dr. Maria-Elena Scridon, medic primar pneumolog.
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU
Vlad IGNAT
Adrian POPESCU
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU