E oficial, începe încă un război

Două anunțuri din weekend-ul trecut ne-au avertizat că vom avea parte de un pachet de campanii electorale pline de mitocănii, lovituri sub centură și ofensive absurde. Liberalii au anunțat că vor candida pe liste separate, nu împreună cu actualii parteneri de guvernare. Spun unii, cu antenele vârâte în tabăra social-democraților, că aceștia vor trece, în aceste condiții, la racolări de primari liberali și la criticarea partenerilor, ori de câte ori acest lucru le-ar aduce un beneficiu de imagine. Nici liberalii, nici pesediștii nu vor însă ruperea Coaliției, coabitarea și măcelul funcționând pe baza unui mecanism politic ipocrit pe care l-am întâlnit de multe ori în România. Carevasăzică, vom asista la vechile ciomăgeli între PNL și PSD, după care fiecare tabără se va spăla pe mâini de sânge, se va șterge pe frunte de flegme, foștii beligeranți se vor îmbrățișa, reluându-și conviețuirea conjuncturală. Trebuie să avem stomacul tare, pentru că urmează să înghițim niște prăjeli ipocrite, insultătoare, care ne vor îngrețoșa peste măsură. Tot la sfârșitul săptămânii trecute episodul USR- Elena Lasconi ne-a livrat o nouă mostră de ipocrizie politică. După ce a declarat că susține familia tradițională și că a votat în favoarea acesteia la Referendumul care a stârnit multă dihonie în societatea românească, primărița din Cîmpulung Muscel și-a luat adio de la lista USR pentru europarlamentare. Cătălin Drulă i-ar fi cerut să se retragă, iar ea a făcut pasul înapoi. O fi ajuns o crimă să spui ce gândești, să crezi în familia compusă dintr-un bărbat și o femeie? Am asistat la o mărturisire halucinantă a fiicei Elenei Lasconi, care, printre altele, a spus despre mama sa că e ”homofobă”, vorbind totodată despre o ”discriminare jegoasă”. De când a susține familia tradițională e un păcat și înseamnă a fi musai homofob, numai o gândire reducționistă poate ști. Faptul că după acest episod Elena Lasconi a dispărut de pe lista USR ne reconfirmă că formațiunea ce se recomanda drept alternativa ideală la politichia ponosită, nu e străină de practicile vechi, putrede din politica românească și că democrația vânturată în lozinci pe sub nasul alegătorilor e mai degrabă o temă electorală decât un principiu asumat. Nu e prima oară când USR etalează o asemănare izbitoare cu partidele vechi pe care le critică furibund. Având aceste semnale din partea a trei formațiuni care sunt sau au fost la guvernare și vor lupta pentru a rămâne sau a ajunge în preajma ciolanului, e limpede că vom fi, din nou, spectatorii unor prestații deplorabile pline de meschinării și cinism, înecate în minciună și absurd. Vom avea de ales între a privi măcelul din Orient și cel din politica românească. Nu ni se arată deloc vremuri mai liniștite, depinde numai de noi să ne permitem luxul detașării.