Parcul Belvedere, de la capătul lui preot Bacca, deşi este ne-deschis oficial, deşi la intrare tronează panouri care îţi spun că nu ai voie, că e încă şantier în lucru, este mai nou un pol al atracţiei pentru publicul plimbăreţ. În fiecare seară e plin. Da, e oficial închis, nu e gata, nu e voie dar e plin. E un acord aşa, mutual şi tacit între autoritatea locală şi consumatorul cetăţean: tu nu ai voie dar intri, noi ştim că nu ai voie dar nu îţi facem nimic. Asta şi pentru că parcul trebuia să fie gata complet încă din primăvară, dar, noa, atâta s-o putut, că e Sibiu, capitala modificării datelor de pe plăcuţele de şantier. E şi normal sa fie lume pe acolo pentru că, sincer, e frumos. Abuzat de frumos, atâta vreme cât mulţi deja îşi fac de cap. Ultima oară, săptămâna ce a trecut, era totul superb, lumea relativ puţină şi relativ civilizată, părinţi mai puţin auto-agitaţi, copii asemenea. Dar era plin de gunoi. Mai ales resturi de la sucuri, energizante, chipsuri, seminţe de dovleac şi floarea soarelui. Mostră clară de civilizaţie familistă locală. 
Fiind Belvedere aşa de frumos cu excepţia a ce nu e frumos, normal că, deşi nu e terminat, toţi îl tratează ca şi când ar fi gata şi mai ales ca şi când ei l-ar fi cosntruit sau i-ar fi proprietari. O inspiraţie proastă a celor care l-au proiectat este zona de hamace, perfect inutilă. Hămăceala este, la fel ca băutul de energizante, mare modă-flagel în rândul pubero-adolescenţilor. De ce o inspiraţie proastă? Pentru că la noi la Sibiu hamacul nu e exploatat în limitele normalului. Ori îl atârnid e copaci până îi jupoi de tot, ca în Sub Arini sau Dumbrava. Ori te pui cât mai mulţi în el şi îl bruschezi (pe hamac) până al loc comanda. Ori faci tabere de hamace prin Sub Arini unde bagi blană la urlete şi muzică şi laşi în urmă ca la porci. Nu e cale normală cu hamacele, doar să leneveşti în ele şi atât..    

Aşa că s-a petrecut. În zona de hamace, la Belevdere, recent, am avut primul accident din tânăra istorie a Parcului Belvedere. Cu ambulanţă şi poliţie prezente. Un băiat a căzut dintr-un hamac (despre cum se poate cădea dintr-un hamac, abia aştept explicaţiile experţilor în hamace), se pare suferind şi ceva fractură. Veţi spune, da şi, mai cade lumea, hai să ne alarmâm de fiecare datâ când cineva cade şi îşi rupe mâna sau piciorul.
Da, dar ideea e alta. Dacă acel adolesecnt sau oreicine altcineva păţea ceva într-un parc "normal", adică inaugurat, autorizat, verificat, păzit 24 din 24, etc. era altceva. Se declanşau anumite proceduri pentru a se afla cauza, vinovatul şi a se remedia situaţia, dacă era ceva de remediat. 
Aşa, aici, pardon, acolo, ai un parc care, şi de facto şi de jure, e ne-ter-mi-nat. Adică e şantier. Când intri în şantier, o faci pe răspunderea ta, iar dacă păţeşti ceva, eşti unicul responsabil, indiferent dacă îţi pică şapca în baltă, dacă te atacă o haită de pisici, dacă te papă căpuşa sau libelula, dacă aluneci pe pavaj sau te împiedici de alt pavaj, sau… dacă pici dintr-un hamac. Pentru că asta e regula pe şantier. Te rişti şi răspunzi dacă intri de capul tău. 
Dar când am spus asta, au sărit cu gura toate super-mămikile si super-tătikile. Că "nu puteți trăi dumneavoastră de grija altora, ba sunteți chiar revoltat". Că eu şi redacţia să mergem în Parcul ASTRA, "la măsutele de şah, cu restul octogenarilor care ştiu ca nu e o ruşine să lucrezi în uzină şi apoi să te pui în spatele maşinii de scris". Că bieţii copii care nu mai au unde să se joace de urăciosul de mine şi tovarăşii mei într-ale joacă-hate-ului, li a altora "care și-au uitat copilăria".
Ei, acum aveţi primul accident acolo. Din ce motive nu ştiu, dar în mod sigur bănuiesc, dar nu contează. E un accident pe un şantier, poate să sară toţi super-părinţii, super-libertiştii care cred că domeniul public e moşia lui tac-so de care dispun cum şi când au ei chef, sau distracţioniştii cu orice preţ care cred că parcul e loc de panarame sau de dat în panaramă. 
A fost doar o chestiune de timp să se întâmple ceva naşpa la Belvedere. Poate se va mai întâmpla, poate nu. Dar dacă mai călcaţi pe lângă panoul acela cu "nu e voie" ca să profitatid e Belvedere, nu uitaţi că o faceţi strict pe barba voastră. Asta e.