Ce fac mai toți conducătorii românilor atunci când constată că pușculița statului e aproape goală? Scot iataganele fiscale și se apucă de tăiat în stânga și în dreapta, fără prea multă judecată, așteptând probabil uralele acelei părți a norodului care se bucură că altora li s-au decapitat veniturile. În realitate, toată lumea are de suferit în urma nesăbuinței și acțiunilor pripite ale guvernanților, dar societatea românească e într-atât de divizată, încât flacăra bucuriei generate de decesul caprei vecinului rămâne mereu aprinsă. Tăierile executate în spiritul aflatului în treabă sunt completate de promisiuni și explicații populiste. Ultima dintre ele este cea legată de supraimpozitarea salariilor ce depășesc valoarea remunerației lunare a șefului statului. Ca să pricepem cât înțeleg cei ce ne conduc din mecanismul economic, au vorbit despre taxarea salariilor mari și în mediul privat. Au luat ca punct de referință salariul președintelui, dintr-un considerent de imagine, nădăjduind în logica simplistă a multor conaționali. Fenta asta prin care se dorește adăparea furiei claselor defavorizate împotriva celor cu oarecare stare nu e nouă, am auzit de multe ori refrenul prăfuit de hulire a ”ciocoilor înavuțiți”. Că unii dintre cei ce cochetează cu statutul de haiduc politic învârt afaceri dătătoare de câștiguri fabuloase prin interpuși, e un amănunt care nu-i împiedică să joace sârba ipocriziei în public, ori de câte ori au prilejul. Au decis înghețarea salariilor din momentul actual și sistarea angajărilor în instituții publice, cu câteva excepții. Ce efecte pot avea aceste măsuri în contextul în care ni se vorbește de găuri bugetare formate în trecut? Le acoperim cu nimicul pe care oricum nu îl cheltuisem până acum? Am înțeles, se diminuează niște posibile cheltuieli, dar cele de până acum, în timpul cărora s-au format craterele bugetare, rămân. Care e logica înghețărilor și tăierilor, în contextul scumpirilor? Nu cumva ajungem la o deteriorare prelungită a nivelului de trai? Poate că unii din mediul privat se simt răzbunați prin unele măsuri aplicate la nivelul bugetarilor. Nu au de ce, pentru că lipsa politicilor coerente, sustenabile pentru mediul de afaceri privat lovește din plin în acest sector considerat unul dintre motoarele importante ale economiei. Deocamdată, măsurile anunțate sunt unele blânde, luate mai degrabă pentru a da impresia că se întreprinde ceva. De fapt, nimeni dintre politicienii aflați la guvernare nu îndrăznește să supere electoratul cu un an înainte de alegeri. După ce se vor fi închis urnele de vot, se poate dezlănțui prăpădul, căci aleșii noi și vechi se vor simți intangibili. Am trecut prin asta înainte și imediat după alegerile din 2020 și nu avem motive să credem că anul viitor va fi altfel.