Nu-i nevoie de un cincinal să sapi un canal. Sunt de ajuns câteva zile

După câteva zile de lamentări și văicăreli sterile pe tema lucrărilor de dragare de pe canalul Bâstroe, au început și ai noștri să întreprindă câte ceva mai cu teamă de gura lumii, mai cu gândul la fardul electoral ce i-ar putea sălta puțintel în sondaje. S-a tot vorbit despre faptul că ucrainenii vor să adâncească acel canal pentru a putea naviga lesne cu vase mari. Că acele lucrări pot afecta iremediabil și dezastruos Delta Dunării e o poveste care nu îi interesează pe ucraineni, iar pe ai noștri oficiali probabil îi lasă reci. În fond, ne-am bătut noi joc de atâtea păduri, zăcăminte, bogății și valori, ce mai contează o deltă unică în lume? Pentru populația civilă din Ucraina, războiul e o dramă, însă pentru oficialii din această țară e un prilej numai bun de a arăta cât prețuiesc relațiile cu alte state, minoritățile, în general acele valori europene pe care le invocă în discursurile de la care așteaptă să îi vâre mai repede în Uniunea Europeană. Dar nu e prost cine cere, ci acela care dă, zice o vorbă românească. Preț de câteva zile ai noștri decidenți au aruncat vina de la unul la altul, ca pe un cartof fierbinte. Au trimis hârtii, s-au plâns pe la Comisia Europeană, mă rog, au făcut orice pentru a nu interveni tăios în povestea dragării canalului Bâstroe. N-am înțeles pe cine nu voiau să supere, pe cei de la UE, pe ucraineni, cert e că această tărăgănare ar putea avea efecte devastatoare. Oficialii ucraineni s-au comportat și de această dată ca niște vătafi ce taie și spânzură pe toate moșiile, băgându-și picioarele și sculele de săpat într-o zonă sensibilă. Dacă îndrăznești să spui că alde Zelenski și ai lui s-au obrăznicit, că sunt țâfnoși, bat cu pumnul în masă, jignesc și dau ordine întregii planete se vor găsi destui care să arunce spre tine catalogarea reducționistă „putinist”. A avea pretenții de bun simț, decență, respect și luciditate de la o țară invadată nu înseamnă a cauționa acțiunile criminale ale rușilor, dar ce să le explici unora pentru care gândirea rațională e istovitoare. Indiferent care au fost motivele reacției întârziate de la București, am reușit încă o dată să ne comportăm suicidal, penibil și slugarnic. Nu au decât zmeii de prin ministere să urle de acum înainte cât îi țin bojocii, pentru că răul a fost făcut, iar tremuratul izmenelor lor l-am sesizat cu toții.