Nu-i zi lăsată de la Dumnezeu să nu auzim de vreun accident soldat cu victime. Se frâng destine, se pierd oameni, iar motivele nu țin, așa cum s-ar grăbi unii să acuze, doar de infrastrucutura rutieră. Fără doar și poate, lipsa drumurilor civilizate, a autostrăzilor e un factor care atârnă greu pe mormanul de evenimente rutiere dramatice, însă, infrastructura precară nu e singuara noastră problemă. Vorba aia: ”La omul sărac, nici boii nu trag!”. Nu trag boii pentru că, uneori, trag prea mult caii (putere) biciuiți de conducători mult prea nărăvași. Există printre mulți dintre români convingerea că s-au născut în zodia șofatului, că sunt înzestrați cu un talent nativ pentru a conduce. Captivi în iluzia încoronării neoficiale ca regi ai șoselelor, mulți dintre conducătorii auto din România circulă după propriile reguli, acordarea priorității, nedepășirea liniei continue sau păstrarea distanței regulamentare față de mașina din față, fiind niște chestiuni trecute la ”mofturi”. Claxonatul excesiv, mersul pe contrasens ori intrarea aiurea în sensul giratoriu sunt, la fel, obișnuințe ale multora. O ”românească”, adică tăierea liniei continue sau depășirea pe contrasens a coloanei ce așteaptă la semafor, reprezintă o dovadă de adaptare șmecherească la situația din teren, iar cel care pune în practică ”descurcăreala” își umflă pieptul cu  mulțumirea unui bebeluș care tocmai s-a ușurat în scutec. În loc să ne adaptăm situației critice a drumurilor, lipsei unei infrastructuri rutiere civilizate, prin abordarea unui stil preventiv de a conduce, turnăm uneori gaz pe foc, transformându-ne în adevărate pericole. Mereu grăbiți, disprețuind orice ”mortăciune” care circulă cu viteza regulamentară, unii dintre concetățenii nevrotici care te întrebi cum au trecut testul psihologic, se transformă în călăi pe șosele curmând viața unor nevinovați, semănând suferință printre cei ce au avut ghinionul să le iasă în cale. E simplu să dai vina doar pe lipsa autostrăzilor, doar că, oricât te-ai plânge, nu rezolvi nimic. Și atunci, care e rezolvarea? Să gonești ca un bezmetic sau să te adaptezi pentru a te cruța pe tine și pe cei din jur? E multă nervozitate în România, sunt pline șoselele de teribiliști, iar legislația rămâne mult prea îngăduitoare, de ai zice că are acțiuni la firmele de pompe funebre. Îngăduitoare atât cu cei ce se comportă ca niște descreierați fără să fii consumat te miri ce substanțe interzise înainte de a urca la volan, cât și cu cei ce ”își fac curaj”, dând oarece licori pe gât sau trăgând pe nas.