Niște extratereștri cu mască se plimbau prin hipermarket

Vă propun un experiment: puneți-vă o mască de protecție, care să vă acopere nasul și gura și intrați într-un hipermarket. Dacă în urmă cu 5 luni o astfel de apariție era ceva obișnuit, acum veți constata că cei din jur vă vor privi ca pe o bizarerie de sorginte extraterestră. E uimitor cum omul trece de la obișnuință la dezobișnuință, în unele situații, și cât de greu îi este să facă același lucru în alte împrejurări. Masca de protecție nu mai e obligatorie în spații închise, dar unii (e drept, foarte puțini) preferă să o poarte pentru a se proteja, în condițiile în care numărul infectărilor echivalează cu cel din unele perioade ale pandemiei. După cum știm, vaccinul nu e capabil să sperie tulpina care umblă brambura în această perioadă prin lume, așa că singura măsură de protecție e precauția, iar masca e instrumentul la îndemână. Firește, fiecare individ e liber să poarte ori nu această barieră textilă; e o opțiune la îndemâna oricui. Ceea ce e greu de înțeles e atitudinea ostilă a celor ce se uită chiorâș la cei care poartă mască în spațiile închise. Varianta din acest moment a bolii e una extrem de contagioasă, așa că într-un spațiu închis aglomerat ai toate șansele să te „lipești” de virus. Ce e rău în a te proteja? Cu ce îl deranjează pe X că Y trece pe lângă el având nasul și gura acoperite? E acel sindrom al interminabilului interes pentru ceea ce fac alții, altfel inși cu care nu ai nicio legătură. Mulți dintre cei care au lepădat orice formă de protecție, lăsându-se în grija vaccinului, s-au infectat întrebându-se apoi de unde. De oriunde, dintr-un spațiu aglomerat, închis sau deschis. Nu poți trăi într-un glob de sticlă, dar dacă nu îți surâde posibilitatea de a te infecta, niște minime măsuri de precauție nu îți strică. Și ar mai fi ceva: dacă cel de lângă tine poartă mască, înseamnă că există cu o posibilă sursă de infectare mai puțin, ceea ce ar trebui să te mulțumească. Dar ce te faci cu prețiozitatea afișată la vedere, cu atitudinea zeflemitoare, cu statutul de Mafaldă urbană, ce și-a ascuțit spiritul critic pe tocila autosuficienței? Nu, fără toate acestea nu mai ești cetățeanul mustind de civism, plin ciucur de spirit combativ, riști să fii confundat cu un om normal, blând, care-și vede de treaba lui.