Cine s-a fript cu bățul în nas, scuipă și în testul de salivă

Când vine vorba să persiste în ineficiență, ai noștri diriguitori sunt neîntrecuți. Mare tam-tam s-a făcut cu acele teste rapide folosite în școli, de două ori pe săptămână. În prima etapă, din aproximativ 17 milioane de teste, puțin peste o sută au fost pozitive. Câte s-au folosit în realitate, cât de corect au fost întrebuințate, nu știe nimeni. Testele acelea nu sunt concludente, ca să nu mai vorbim de faptul că e dificil să le utilizeze și un adult, darămite un copil. A fost o soluție încropită la repezeală, să nu se spună că cei implicați în gestionarea pandemiei nu au făcut nimic; o soluție costisitoare însă, dacă ne uităm cât au costat porcăriile alea de teste livrate în unele cazuri cu componentele ambalate separat. Spuneam că a fost o soluție de compromis, un fel de praf în ochi, pentru că mulți părinți refuzau testarea copiilor lor în varianta clasică ce presupune recoltare nazală. Aversiunea părinților față de această metodă e explicabilă, deoarece au fost nenumărate cazuri de pacienți traumatizați în urma testării rapide ori PCR. De ce spun unii că mai bine fac boala decât să se lase testați? Pentru că mulți dintre cei ce recoltează nu au fost instruiți în prealabil și au impresia că vârând cât mai adânc în nas bețișorul acela, vor lua urma virusului săltăreț. Toată lumea testează, doar că și această procedură necesită nițică pricepere ( n-am auzit în discuțiile pe tema covid19 să se fi cerut părerea unor medici specialiști ORL, oameni care-totuși- se ocupă de ”poarta de intrare” a virusului). Nasul e un organ sensibil cu o anatomie aparte și nu e recomandat să introduci în el acele bețișoare de parcă ai vrea să împungi cu repetate lovituri vreun dușman. E unul am avut norocul să dau peste o asistentă cu mână ușoară care știa să recolteze, dar am o droaie de cunoscuți care tremură și acum la gândul că ar trebui să se mai testeze, pentru că au trăit experiențe neplăcute în trecut. Carevasăzică, teama de testarea clasică vine tot dintr-un heirupism al celor care s-au grăbit să se pună pe recoltat, fără o instruire prealabilă. Așa s-a ajuns și la testele din salivă distribuite în școli pentru a fi utilizate acasă, o soluție de mântuială care costă o mulțime de bani și rezolvă mult prea puțin. Măsurile luate pe genunchi, propulsarea în funcții de decizie a unor nepricepuți își arată efectele: bani tocați de pomană, soluții bâjbâite și un lanț de transmitere a virusului neîntrerupt de acțiuni ferme. Se spune că românii nu sunt educați, dar, să fim serioși, nici cei ce ar fi trebuit să îi educe nu sunt mai breji.