Viața ta digitală sub lupă: cum te protejezi de fraude, deepfake-uri și atacuri cibernetice. ȘcoaladeBani.ro – program gratuit de educație financiară susținut de BCR

Internetul nu mai este de ceva vreme doar un spațiu de comunicare și divertisment, ci o extensie a identității noastre. De la cumpărături online și cloud, până la rețele sociale, banking și educație digitală pentru copii, fiecare interacțiune lasă urme. În acest context, securitatea cibernetică nu mai este un subiect pentru specialiști, ci o competență de bază. Specialiștii în securitate cibernetică Cristian Goiceanu și Larisa Găbudeanu, la invitația BCR, explică riscurile reale ale mediului online și ce măsuri simple pot face diferența între siguranță și vulnerabilitate.

Prezența online nu mai este demult un detaliu secundar al vieții noastre. Ea reflectă alegerile, obiceiurile și expunerile acumulate în timp. Cristian Goiceanu descrie acest lucru într-o imagine sugestivă: „Îți poți imagina prezența ta online ca pe o hartă care reflectă călătoria ta digitală”.

Fiecare interacțiune online adaugă un strat suplimentar acestei hărți. „Fiecare postare, comentariu sau detaliu personal pe care îl împărtășești online adaugă o piesă la puzzle-ul identității tale digitale.”

Tocmai de aceea, specialistul recomandă un exercițiu simplu, dar revelator: „Caută-ți numele pe Google. Nu e doar o curiozitate, ci o necesitate reală”.

Motivul este clar: „Datele personale expuse pot fi folosite pentru furt de identitate, fraudă sau chiar hărțuire”.

În mediul digital, informațiile nu dispar, ci se acumulează și pot fi reinterpretate în contexte complet diferite de cele inițiale.

Riscurile din spatele expunerii online

Printre cele mai frecvente pericole se numără furtul de identitate, phishing-ul, spionajul cibernetic și afectarea reputației. „Furtul de identitate se aseamănă cu un jaf digital: cineva ar putea încerca să se dea drept tine”, explică Cristian Goiceanu.

Phishing-ul, una dintre cele mai răspândite metode de atac, este descris sugestiv de expert: „Phishing-ul e ca o hartă către o destinație inexistentă, care te conduce spre capcane”.

Uneori, riscul nu vine doar din atacuri directe, ci și din propriul istoric online: „Un comportament online inoportun, chiar și de acum mulți ani, poate construi o amprentă digitală pe care nu ți-ai dori-o”.

Igiena digitală: măsuri mici, impact mare

În fața acestor riscuri, soluțiile nu sunt neapărat complicate. Ele țin de disciplină și de atenția acordată detaliilor. „Parolele complexe și unice îți asigură prevenirea accesului la mai multe conturi”, spune Cristian Goiceanu, subliniind importanța evitării reutilizării parolelor.

Un alt pas esențial este autentificarea în doi pași. „Autentificarea în doi pași este ca un paznic suplimentar la ușa ta digitală”, declară specialistul. La fel de esențiale sunt actualizările: „Actualizările de software sunt la fel de importante cum ai întări zidurile cetății tale digitale.”

Controlul asupra informațiilor publice rămâne, de asemenea, crucial. „Alege cu grijă cine poate avea acces la ceea ce postezi”, avertizează expertul.

Copiii și mediul online: între joacă și vulnerabilitate

Pentru copii, internetul este un spațiu de explorare, dar și unul cu riscuri greu de intuit. Cristian Goiceanu propune o metaforă clară: „Activitatea online a copiilor e ca un parc de distracții digital: vast și colorat, dar cu zone nesigure”.

Una dintre cele mai mari provocări este permanența conținutului: „Tot ce postează copiii poate rămâne pe internet pentru totdeauna.” De aceea, rolul părinților este esențial. „Vorbește deschis și cu căldură despre lumea online”, recomandă specialistul, completând: „Stabiliți împreună reguli clare despre când și cum poate naviga în lumea digitală”.

Discuțiile despre relațiile online nu trebuie evitate, pentru că „nu toți prietenii virtuali sunt cine pretind a fi”.

Deepfake: când realitatea poate fi falsificată

O amenințare tot mai prezentă sunt deepfake-urile. Acestea pot fi folosite pentru manipulare și fraudă: „Un hărțuitor poate încerca să te convingă că este o persoană apropiată, folosind poze, video sau audio falsificate”.

Un exemplu concret este metoda „Accidentul”. „Primești un apel de la așa-zisa rudă care are nevoie de bani, dar în realitate vocea este imitată de un sistem AI”, arată Goiceanu.

Deși tehnologia este sofisticată, reacția trebuie să rămână simplă. „Nu poți deveni expert în deepfake peste noapte, dar îți poți însuși câteva noțiuni de bază când «sună» alarma”, spune Cristian Goiceanu. Iar regula de aur rămâne verificarea directă: „Dacă cineva pretinde că e din partea unei organizații, închide și sună înapoi pe un număr sigur, din surse oficiale”.

Atacuri de genul phishing și social engineering

Phishing-ul modern este departe de mesajele generice de acum câțiva ani. „Phishing-ul constă în trimiterea de mesaje care te conving să faci ceea ce nu ar trebui: să deschizi un atașament virusat, să dai click pe un link cu malware sau să îți dezvălui parola”, explică Cristian Goiceanu.

Astăzi, atacurile sunt mult mai bine țintite. „În loc de un mesaj general către un milion de oameni, trimit 100 de mesaje personalizate către 100 de oameni.”

Semnalul de alarmă este aproape întotdeauna același: „Cu cât presiunea și urgența sunt mai mari, cu atât este mai probabil să fie un atac”.

Ransomware și smishing: datele și banii, ținte directe

Larisa Găbudeanu atrage atenția asupra ransomware-ului, o amenințare cu impact major. „Gândește-te la ransomware ca la un personaj negativ care îți răpește datele și cere recompensă”, explică ea, avertizând că „plata răscumpărării nu garantează întotdeauna că îți recuperezi datele”.

Prevenția rămâne cea mai bună strategie. „Verifică sursa și legitimitatea înainte să deschizi un link sau un e-mail”, spune Larisa Găbudeanu, adăugând o recomandare esențială: „Fă-ți un backup la fișierele importante: chiar dacă cineva obține acces, tu ai deja o copie în siguranță”.

În zona mesajelor, smishing-ul câștigă teren. „Smishing-ul combina SMS și phishing: un atac prin mesagerie, de la SMS până la WhatsApp”, explică Larisa Găbudeanu. Miza este emoțională: „Metoda mizează pe o componentă emoțională: urgență sau curiozitate, ca să-ți minimizeze reflexele de apărare”.

Regula rămâne clară: „Dacă primești mesaj din partea unei organizații oficiale, nu răspunde la SMS: sună organizația pe un număr de pe site-ul oficial”.

Vigilența, competența-cheie a erei digitale

Atacurile de tip social engineering demonstrează că tehnologia nu este singura vulnerabilitate. „Este mult mai simplu să te convingă pe tine să faci munca lor”, subliniază Larisa Găbudeanu. Iar concluzia ei sintetizează întregul tablou al securității cibernetice moderne: „În lumea digitală, vigilența și informarea continuă sunt cele mai puternice arme”.

Securitatea cibernetică nu mai este doar responsabilitatea specialiștilor, ci o abilitate de bază pentru oricine trăiește conectat.

Află mai multe informații accesând ȘcoaladeBani.ro – un program gratuit de educație financiară, susținut de BCR.

Articol publicat în ediția print din 29 ianuarie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară