Când comunitatea de business pune umărul: cum vrea Cisnădie să atragă antreprenori

Orașul Cisnădie începe să-și construiască viitorul economic cu pași concreți, iar Business Club Cisnădie își asumă rolul de catalizator al acestei transformări. Printr-un proiect de tip Business Center – cu birouri de închiriat, coworking, sală de conferințe și infrastructură accesibilă pentru start-up-uri – orașul își propune să atragă antreprenori, companii din IT și inițiative noi care au nevoie de spațiu, comunitate și condiții reale de creștere. În spatele clădirii, miza e mai mare decât o investiție imobiliară: e o strategie de dezvoltare locală și o platformă pentru următorul val de business din Cisnădie. Află mai multe din dialogul cu Axente Neagu, președintele Business Club Cisnădie.

Întâi de toate, v-aș ruga să ne spuneți care este contribuția mediului de business și a Business Clubului Cisnădie în comunitatea orașului Cisnădie.

Axente Neagu, președintele Business Club Cisnădie: Am pornit acest proiect acum trei ani și am reușit să organizăm o serie de întâlniri interesante pentru colegii din club, dar și să ne implicăm în comunitatea din Cisnădie prin diferite proiecte.

Un proiect ar fi „Mândrie de Cisnădie”, prin care ne dorim să sprijinim producătorii locali și am organizat câteva evenimente la care aceștia au putut să-și expună și să-și vândă produsele.

Cel mai important este un eveniment pe care l-am sprijinit în fiecare an: se numește „Poveste de toamnă” și se desfășoară în curtea Bisericii Evanghelice. Este un eveniment în care avem și un program artistic. În interiorul bisericii se poate vizita monumentul istoric, se poate mânca ceva și se pot cumpăra produse locale.

Aș spune că acesta este cel mai mare eveniment susținut de clubul de afaceri în fiecare an.

Axente Neagu, președinte Business Club Cisnădie

Cum apreciați evoluția orașului Cisnădie de când sunteți dumneavoastră activ aici?

A.N.: Orașul s-a dezvoltat – nimeni nu poate opri dezvoltarea. Doar că există metode prin care poți să o accelerezi, să o ajuți să crească. Iar actuala administrație publică locală, inclusiv primarul orașului Cisnădie, sunt deschiși la colaborare și se implică activ.

Eu zic că, din punct de vedere economic, orașul crește permanent, deși au fost și câteva firme destul de cunoscute care s-au retras. Cisnădia s-a bazat mult pe industria textilă și au existat firme care și-au retras activitatea din Cisnădie. Asta a fost o pierdere pentru oraș și pentru forța de muncă de aici.

Dar sunt firme care au început să ocupe spațiile din zona industrială veche. Chiar în vecinătate se va muta un producător german care va fabrica sisteme de chei pentru fabrici, cu diferite nivele de acces. Ar urma să genereze în jur de 80 de locuri de muncă.

Deci lucrurile merg înainte.

Deci Cisnădie prezintă interes pentru investitori și pentru companii?

A.N.: Da. Ar trebui să prezinte chiar mai mult interes, pentru că există o forță de muncă destul de bine calificată, care a lucrat în industria textilă.

La noi, majoritatea angajatelor care lucrează în montaj au activat în industria textilă și se descurcă foarte bine și în producția de echipamente electronice. Sunt foarte atente la detalii și asta contează mult. Reconversia chiar a funcționat.

Noi suntem foarte mulțumiți de locație, de angajații noștri, respectiv de piața forței de muncă din Cisnădie. Și costurile, din punct de vedere al chiriilor, dar și al achiziției de imobile sau terenuri, sunt mai bune în Cisnădie.

Cred că ar trebui să existe un interes mai mare din partea investitorilor.

Cum ar putea să sporească administrația publică locală și mediul de business interesul potențialilor investitori pentru Cisnădie?

A.N.: În primul rând, locația trebuie să fie mai bine cunoscută de către potențialii investitori. Mai ales pentru firme care nu sunt neapărat la un nivel foarte mare – să zicem ideal între 50 și 200 de angajați poate până la maxim 500 de angajați.

Cisnădia ar trebui să prezinte interes și din perspectiva costurilor de chirie și de locație, dar și din punct de vedere logistic. Suntem la doi pași de autostradă și Sibiul se află în centrul țării și sunt legături foarte bune logistic cu celelalte zone din România.

Încercăm să contribuim la dezvoltarea economică a Cisnădiei și prin amenajarea unui Business Center. Va conține o zonă de recepție cu cafenea, o să fie birouri de închiriat și o zonă de coworking, cu o chirie mai bună ca nivel de cost. Va exista o sală de conferință și o sală de ședințe pentru toți chiriașii.

De exemplu, un start-up are aici cele mai bune condiții ca să înceapă: nu are investiții mari, nu are chirie sau costuri ridicate. O să aibă tot ce îi trebuie, de la imprimantă până la o sală de ședințe și așa mai departe. Clădirea are o suprafață de 5.000 mp, destul de generoasă.

În următoarele două-trei luni așteptăm primii chiriași.

Deci s-ar impune o expunere mai mare a potențialului pe care îl are orașul Cisnădie. Ați subliniat foarte bine resursa umană calificată, mobilitatea, proximitatea față de centrul urban Sibiu. Acestea sunt plusuri, dar care ar fi minusurile pe care le prezintă orașul Cisnădie și la care ar trebui să lucreze, ca să-și atingă potențialul?

A.N.: Un dezavantaj față de zonele industriale din Sibiu ar fi partea de transport în comun.

Deși și aici există transport public și au început să se facă pași pentru a lega cartierele Cisnădiei, inclusiv cartierul Arhitecților, de zonele din Șelimbăr și, efectiv, de Sibiu, cred că se poate face mai mult. Dar e de lăudat primul pas făcut în acest sens.

Nu știu dacă mai este viabilă soluția de a lega Cisnădia prin proiectul trenului metropolitan. Ar fi interesant, pentru că gara este chiar aici, în zona veche industrială din Cisnădie. Ar fi bine să existe mai multe opțiuni.

Partea de transport public ar merita o extindere a ofertelor.

Din discuția (vezi aici interviul cu Mircea Orlățan, primar Cisnădie) cu cei din administrația publică locală am sesizat o serie de direcții pe care strategia de dezvoltare a orașului se axează și aș menționa aici: dezvoltarea unui cluster industrial, eventual industrie moderată și logistică fără profil poluant și, evident, zona de turism. Vedeți aceste direcții ca fiind cele pe care ar trebui să le urmeze Cisnădia?

A.N.: Da. Având în vedere că Cisnădia are și o componentă turistică, care se poate dezvolta – inclusiv cu Cisnădioara, care este o atracție – și cred că este și înregistrată ca stațiune turistică de interes local, atunci clar nu s-ar potrivi o industrie grea sau chimică.

Mai ales că zona veche industrială e destul de aproape de centrul orașului, practic este inclusă în oraș. Mi se pare o direcție bună să sprijinim investitori care vin cu producție nepoluantă și o industrie mai ușoară.

Care este relația clubului de afaceri cu mediul educațional din Cisnădie?

A.N.: Pentru operatorii economici ar trebui să fie o prioritate dezvoltarea învățământului profesional. Cisnădia are tradiție, prin liceul tehnologic. Acolo s-a format marea majoritate a personalului care a lucrat în fabricile din domeniul textil.

Din păcate, după Revoluție n-a mai existat această școlarizare a personalului pe domeniile de interes.

Acum se fac niște pași, dar trebuie să ne gândim că angajații noștri sunt cei care au lucrat și în perioada comunistă în fabricile de aici și care au fost școlarizați, cei mai mulți, la liceul tehnologic.

Dar ei vor ieși la pensie și avem nevoie de tineri care să-i înlocuiască. Situația o să devină tot mai presantă. De aceea, din timp ar trebui „crescuți” tineri care să-și dorească să lucreze în domeniul producției sau în firmele de aici, din Cisnădie.

În producția textilă mai puțin, însă acum vin alte firme, cu producție mecanică, montaj și așa mai departe.

Un prim pas pe care l-am făcut este să ne deschidem porțile și să invităm școlile – inclusiv angajații cu familiile lor – să vină în fabrici, ca să vadă care este mediul de lucru.

Condițiile sunt altele, s-a schimbat totul față de imaginea pe care mulți o au despre cum ar trebui să arate o fabrică de producție. Condițiile sunt foarte bune.

Există feedback pozitiv dinspre mediul de învățământ, dar și dinspre tineri?

A.N.: Da, există interes din partea mediului de învățământ. Am colaborat și au venit cu elevii în vizită.

Tinerii sunt interesați, poate nu atât de mult pe cât și-ar dori profesorii sau ne-am dori și noi, dar există interes. Trebuie să găsim metode să-i atragem, să-i convingem să urmeze un învățământ profesional, să se specializeze într-o meserie și să aibă informația că o persoană specializată într-o meserie poate să câștige la fel de mult ca cineva care a făcut o facultate.

Cei care ajung să stăpânească foarte bine o anumită tehnologie câștigă destul de bine, comparabil cu cineva care a terminat o facultate.

Deci nu este un dezavantaj faptul că te-ai specializat într-o meserie. De acolo poți să mergi mai departe, să ai o bază de cunoștințe tehnice și, ulterior, să urmezi și cursurile unei facultăți.

Pe acest punct colaborăm cu școlile și am vrea să sprijinim și dezvoltarea învățământului dual. N-am reușit să strângem suficiente locuri sprijinite de firmele locale ca să deschidem o clasă de învățământ dual cu profilul electronică, dar trebuie să ne organizăm și să pornim: să avem o primă clasă pe această specializare, care interesează mai multe firme, dar și pe alte domenii.

Am încercat să strângem numărul necesar, respectiv 20 de elevi, iar deocamdată am avut numai 10.

Pe parcursul anului 2025 și de la începutul lui 2026 au fost aplicate o serie de modificări fiscale care mai degrabă descurajează spiritul antreprenorial. Cum apreciați discuțiile și efectele asupra mediului de business: nivelul taxării, impredictibilitatea fiscală și legislativă?

A.N.: Orice creștere de taxe și impozite reprezintă un efort suplimentar pentru fiecare companie. Înțelegem situația economică, situația bugetului, dar deja este un efort destul de mare pentru companii. Ar trebui găsite de către guvern și alte surse pentru reducerea deficitului bugetar inclusiv reducerea cheltuielilor și așa mai departe.

Ar trebui să ne oprim cu creșterea taxelor și impozitelor pentru companii, pentru că deja firmele au făcut un efort suplimentar pentru sprijinirea bugetului.

Înțelegem situația în care se află România în momentul actual, mai ales contextul global, care necesită investiții suplimentare, inclusiv în zona militară, dar companiile au contribuit deja cu partea lor.

Există și riscul ca mulți antreprenori să-și reorienteze investițiile și să nu mai fim atractivi ca zonă de investiții. Dacă povara este prea mare, investitorii se pot reorienta către alte locații mai interesante.

Inclusiv antreprenorii români pot decide să-și mute sediul companiei într-o țară în care povara taxelor și impozitelor este mai mică, dacă este posibil din punct de vedere al profilului de business.

Doriți ca Business Club Cisnădie să devină un model regional conectat la Sibiu, complementar cu ceea ce se întâmplă acolo? Care este viziunea și cum încercați să atrageți cât mai mulți membri?

A.N.: O caracteristică importantă pentru business este partea de networking. Prima condiție este să fii deschis la colaborare cu alte cluburi sau organizații similare și să le oferi membrilor posibilitatea să facă networking nu doar într-un mediu restrâns, aici în Cisnădie, ci și în Sibiu, și mai departe.

De exemplu, am participat și am avut evenimente comune cu Clubul Francofon de Afaceri, inclusiv o cină de Crăciun în care am avut și o licitație pentru fundația domnului doctor Claudiu Matei. Sunt colegi care au reușit să facă legături inclusiv pe tema găsirii unui investitor.

Mă bucur să primesc feedback că legătura cu Clubul Francofon, de exemplu, a dus la o posibilă vânzare de companie pentru unul dintre membri.

Am participat și am fost parteneri la un eveniment al Camerei de Comerț Româno-Germane, aici la Sibiu, tot din acest motiv: să-i ajutăm pe colegi să facă networking.

Vrem să-i sprijinim să se cunoască și să lucreze între ei.

Încercăm să îi punem în legătură cu instituții ale statului, să avem invitați care ne pot prezenta proiecte sau noile cerințe. Acestea sunt, în principal, avantajele unui grup de afaceri.

Dacă ar fi să descrieți Cisnădia economică în 2030, care este imaginea pe care v-ați dori să o vedeți?

A.N.: Dacă discutăm la nivelul zonei metropolitane Sibiu, ideal ar fi ca Zona Industrială Sud – din care fac parte Șelimbăr și Cisnădia – să ajungă la un nivel destul de apropiat de zona industrială Vest sau Est.

Dacă s-ar întâmpla asta, s-ar crea oportunități de locuri de muncă în apropierea locuinței. N-ar mai trebui ca angajații din Cisnădie să facă naveta până în zona industrială Vest. Sau mulți angajați din cartierul Arhitecților n-ar mai trebui să meargă în Sibiu ca să lucreze.

Timpul pierdut în trafic nu se mai poate recupera, deci câștigă cel puțin una-două ore pe zi, timp pe care îl pot folosi pentru familie sau alte activități.

Asta mi-aș dori, din punct de vedere economic: ca Zona Industrială Sud, reprezentată de Cisnădie și Șelimbăr, să fie la fel de puternică sau să se apropie de zona industrială Vest a Sibiului.

Interviu publicat în ediția print din 29 ianuarie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară