„Pe urmele inginerului răşinărean Stan Vidrighin”

Lansarea cărţii lui Cosmin-Crăciun Cruciat – „Pe urmele inginerului răşinărean Stan Vi­drighin” în Centrul Cultural TRIBUNA, a avut loc în 30 ianuarie, odată cu vernisajul expoziţiei documentare „Figuri, evenimente, locuri is­torice – Petru Borteş” (I) şi lansarea lucrării publi­cistului tribunist N.I. Do­bra. Acum, se cuvine a menţiona: este prima lucrare monografică des­pre o personalitate răşi­năreană – puţin cunos­cută sibienilor – care prezintă, în cele peste 160 de pagini (cu imagini color) viaţa primului pri­mar român al Timişoarei.

Stan Vidrighin s-a născut în Răşinari (la 28 ianuarie 1876) şi a de­cedat la Bucureşti (1956), destinul său meritând a fi cunoscut şi chiar apro­fundat (într-o ediţie vii­toare); practic s-a născut şi s-a format în vechiul Imperiu Austro-Ungar,
s-a afirmat în România Mare, iar ultimii ani de viaţă i-a petrecut în primii ani ai regimului de dic­tatură populară, în Ro­mânia.  Având în vedere că tirajul primei ediţii este în curs de epuizare, în prezentul articol redăm doar povestea ela­borării, relatată chiar de autorul singurei mono­grafii a unui colegiu sibian în „Prolog”-ul cărţii:

«În anul 2017, într-o zi oarecare, răsfoiam cu mi­gală registrele-cataloage ale fostului Gimnaziu su­perior de stat maghiar şi regal din Sibiu (actualul Colegiu Naţional „Gheor­ghe Lazăr”), în sala de studiu a Serviciului Ju­deţean Sibiu al Arhivelor Naţionale. La un moment dat, privirea mi-a rămas aţintită asupra unui nume: „Vidrighin Stan”.

Gândul mi-a zburat, pen­tru o clipă, la Răşi­nariul bunicilor mei, unde numele de familie „Vi­drighin” este atât de răspândit. Nu mi-am permis atunci să visez prea mult, pentru că aveam de cercetat un morman de documente. Am continuat să răsfo­iesc registrele, filă cu filă, catalog după catalog. Prin faţa ochilor mi s-au perindat sute de foşti elevi români, maghiari, ger­mani din Sibiul de odinioară, dar din acea învălmăşeală „Vidrighin” scotea mereu capul în conştiinţa mea, vrând parcă să-mi spună ceva. Când mi-am încheiat studiul în acea zi, m-am grăbit spre casă, curios să aflu câte ceva despre acest om care nu-mi dădea pace. Informaţiile biografice pe care le-am găsit atunci au fost extrem de sumare (cu excepţia celor despre perioada sa timişoreană). Am intuit, totuşi, din ceea ce am citit, că este vorba despre unul dintre cei mai mari ingineri români. şi nu m-am înşelat. La înce­putul anului 2018 am pornit prin ţară, pe urmele lui. Eram nerăbdător să descopăr mai multe. Călătoria a fost una plină de peripeţii intelectuale şi cu satisfacţii pe măsură, deşi nu pe toate fronturile. La Răşinari, Sibiu şi Ti­mişoara am avut mai mult succes. La Bucureşti, norocul mi-a surâs doar parţial. La Braşov, Deva şi Constanţa am căutat în zadar. La Budapesta, Viena, Sopron, Tulcea şi Pietroşiţa nici nu am mai ajuns. O parte din ceea ce am aflat atunci am prezentat în anul 2018, la Timişoara, în cadrul unei conferinţe.

În anii 2019 şi 2020 am mai trimis câteva studii mărunte doamnei Cris­tina Borca de la „Aqua­tim”, drept recunoştinţă pentru pasiunea cu care s-a străduit, timp de mai mulţi ani de zile, să des­copere şi să promoveze personalitatea lui Stan Vidrighin. Am aşteptat apoi, cu nerăbdare, anul 2023, când Timişoara devenea Capitală Euro­peană a Culturii. Mi-am spus că acela ar fi mo­mentul ideal pentru a-l pune pe Stan Vidrighin în lumina cu adevărat europeană pe care o merita. Din păcate, nu
s-a întâmplat ceea ce sperasem. A fost, poate, şi vina mea. Am aşteptat să ia alţii iniţiativa.

Totuşi, în aceşti ultimi ani, nu am stat chiar de­geaba: am reuşit să mai adun câteva zeci de do­cu­mente, pe care însă nu le-am mai valorificat, pen­tru simplul motiv că nu erau complete. Mi-am spus că atunci când va exis­ta mai mult interes, voi căuta şi piesele care lip­sesc din acest com­plicat puzzle biografic (…)».

Deschiderea Centrului Cultural TRIBUNA a oferit posibilitatea editării şi lansării acestei lucrări, importante pentru recon­stituirea unor „file albe” de istorie locală şi naţională, respectiv dezvăluirea unei mari personalităţi răşină­rene şi timişorene. Toate felicitările se cuvin auto­rului, pentru întregul efort făcut în realizarea cărţii. Sibian – originar după mamă din Răşinari – Cosmin-Crăciun Cruciat s-a născut în 4 decembrie 1975, fiind absolvent al Şcolii Generale nr. 21 şi al Colegiului „Gheorghe Lazăr” Sibiu (promoţia 1994). În perioada 1994-1998, a urmat cursurile Universităţii „Lucian Bla­ga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, profilul Ştiinţe Juridice – spe­cializarea Drept, finalizată prin master (2007-2009), ulterior specializându-se în activităţi de formare profesională a adulţilor, fiind consilier juridic, formator, consultant, director, conferenţiar, etc. Ultimii ani i-a dedicat cercetării istoriei locale, pentru lucrarea «Istoria Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu de la origini până în anul 2017» (Editura Andreiana, Sibiu, 2017) primind Premiul „Di-
mitrie Gusti” al Aca­-demiei Române (2019). Nu a fost un secret – pentru toţi cei care au fost prezenţi la lansare şi au insistat să primească autografe pe lucrările cumpărate -, că tenacele şi ambiţiosul cercetător va lansa în curând o lucrare inedită, rod al eforturilor depuse în ultimii ani: «Ultimul mesaj al lui George Lazăr. Amin­teşte-ţi că vei muri!». Îi dorim mult succes, sănătate şi pu­tere de muncă în reali­zarea tuturor proiectelor demarate!

În pregătirea eveni­mentelor viitoare, con­semnăm gândurile păs­trate în „Cartea de onoare” a Centrului Cultural:

· «Notez o premieră pentru mine, ca invitat după 50 de ani de cititor fidel al ziarului „Tribuna”, la cei 140 de ani ai ei! Îi urez să îşi menţină vitalitatea prin care a renăscut ca „Phoenix” din cenuşă, din cenuşa care ne mistuie de cum dăm semne că am devenit ca popor, majori! Felicitări! Să urmăm exemplul! Ion Ungureanu, Sibiu, 30 Ianuarie 2024».

· «Citind „Tribuna” veche, mi-am dat seama că în acele două decenii cumplite pentru românii din Transilvania (1884-1903), soarele a răsărit
de la Sibiu, nu de la Bucureşti. 30 ianuarie 2024. Cosmin-Crăciun Cruciat». 

Anunţăm pe toţi cei interesaţi că Centrul Cul­tural TRIBUNA are porţile deschise organizării eveni­mentelor social-cul­turale şi educative (ex­poziţii, conferinţe, dezba­teri publice, lansări de carte, etc), pentru progra­mare rugându-vă să con­tactaţi Casa de Presă şi Editură TRI­BUNA,
tel: 0269/211.281, fax:  0269/214141, sau mail: [email protected].