Foto album Petru Borteş (1): poetul şi revoluţionarul Andrei Mureşanu deschide primul album al colecţionarului! La ce vârstă au murit scriitorii noştri?

"Preoţi cu crucea-n frunte că oastea e creştină

Deviza-i libertate şi scopul e prea sfînt

Murim mai bine´n luptă cu gloria deplină

Decît să fim sclavi iară-şi în vechiul nost pământ".

În 2023, puţini români au come­morat 160 de ani de la stingerea din viaţă a poetului Andrei Mureşanu, născut în 16 noiembrie 1816, în Bistriţa şi decedat la 12 octombrie 1863, în Braşov. Absolvent al Aca­demiei Greco-Catolice din Blaj (unde l-a avut coleg, mai mare, pe George Bariţ), a participat activ la revoluţia din Transilvania, după înfrângerea ei fiind nevoit să se refugieze în Muntenia, unde a fost luat prizonier de armata ţaristă şi dus în nordul Moldovei.

Cei 11 ani de viaţă ai poetului în Sibiu (între 1850-1861), au rămas un capitol din viaţa şi activitatea lui Andrei Mureşanu, puţin cunoscut de sibieni. Monograful marelui revolu­ţionar, scriitorul şi prof. univ. Ioan Buzaşi (n.1943), a publicat articolul "Andrei Mureşanu la Sibiu (întregiri documentare)" la 175 de ani de la naşterea poetului, în Tribuna nr. 507, din 1991. Reproducem selectiv din acest articol: "Perioada sibiană (…) pe care am numit-o a "avatarurilor biografice" este cea mai puţin cunoscută din viaţa poetului. Cîteva lucruri sînt certe: a venit la Sibiu într-o umilitoare slujbă de "concipist şi translator gubernial", a publicat câteva importante articole în "Tele­graful român" (Sibiu), care-l con­sacră ca unul din cei mai importanţi gazetari de la mijlocul veacului trecut. (…) Două momente din perioada sibiană vor afecta profund echilibrul psihic al poetului şi aşa destul de fragil după 1848. Primul ţine de viaţa confesională a epocii. Se ştie că Andrei Mureşanu a fost greco-catolic. Soţia lui, Susana Gre­ceanu, ortodoxă, fiica preotului Vasile Greceanu din Şcheii Braşovului, şi, se pare, o zeloasă ortodoxă. În anul 1854 îşi determină soţul să se adreseze mitropolitului unit de la Blaj, l. Şterca-Şuluţiu cerîndu-i per­mi­siunea să-şi crească pruncii în religia ortodoxă a mamei. Mitropolitul îl refuză, şi răspunsul acestuia, deşi cu destule precauţii şi mena­jamente, trebuie să-l fi îndurerat amarnic pe poet. Al doilea moment ţine de "orgoliul" unor colegi de generaţie şi "episodul" acesta este povestit într-o scrisoare – document, de către viteazul prefect al lui Avram Iancu, Axente Sever. El ne spune că la Sibiu s-a organizat prin 1857 un bal. Conform obiceiului trebuia aleasă o "regină" a balului. Erau trei concu­rente: soţia lui Vasile Ladislau Pop, soţia unui alt funcţionar sibian, Goma şi soţia lui Andrei Mureşanu. A ieşit doamna Goma. Doamna Elena Pop a început să-i clevetească pe orga­nizatorii balului. Andrei Mureşanu a replicat printr-o poezie satirică "Elenuţa din Cetate", semnată Urziceanu. Pseudonimul nu a putut ascunde pe adevăratul autor şi, ne spune Axente Sever, Vasile Ladislau Pop a început să se răzbune pe Andrei Mureşanu cauzîndu-i greutăţi la slujbă şi făcîndu-i-o nesigură. Concluzia lui Axente Sever este tragică: aceasta fu cauza bolii şi morţii lui Andrei Mureşanu. (…) Dar unde e casa în care a locuit Andrei Mureşanu la Sibiu? Informaţiile ne lipsesc cu desăvârşire. Poate vreun istoric sibian pasionat de biografia celui care ne-a dat imnul demnităţii naţionale, să desluşească o sugestie ce ne-ar putea duce la identificarea acestui important vestigiu de istorie literară. Ioan BUZAŞI".

Astăzi, după peste trei decenii, apelul rămâne valabil, existând chiar opinii (comentarii online, neasu­mate public) că în imobilul din str. Magheru nr. 27 nu ar fi locuit Ioan Slavici şi nici Ioan Bechniţiu. Iar, pentru toţi iubitorii literaturii române, publicăm o situaţie apărută în Tribuna nr. 81 din 1911 Arad), la rubrica "Varietăţi": "La ce vârstă au murit scriitorii noştri?". Reproducem articolul: "Dintre toţi scriitorii noştri din veacul acesta, mai tânăr a murit Alexandru Sihleanu, iar mai bătrîn George Asachi. În vârstă dela 20 până la patruzeci de ani au murit: Sihleanu de 23 ani, Cârlova de 30, Depărăţeanu de 30, Bălcescu de 33, Scheleti de 36, Veronica Micle de 36, Lambrior de 37, Niculeanu de 38, M. Zamfirescu de 40, Petrino de 40 şi Eminescu de 40 (n.r.?) Deci în vârsta cea mai tânără – până la 40 de ani – au murit cei mai mulţi poeţi, prozatori numai doi: Bălcescu şi Lambrior. În vârsta dela 40 până la 60 ani au murit: Paris Momuleanu de 43, Conta de 44, George Lazăr de 44, Filimon de 46, Ispirescu de 51, Papiu Ilarian de 51, Creangă de 52, Vasile Aron de 52, Bolintineanu de 53, I. Maiorescu de 53, George Creţianu de 56, Anton Pann de 60, Costache Negruţi de 60 şi Donici de 60. În vârstă dela 60 până la 80 de ani au murit: Sion de 63, Costache Negri de 64, Cezar Boliac de 67, Vasile Alecsandri de 69, Eliade Rădulescu de 71 ani, Conache de 72, Grigore Alexandrescu de 73, Cogălniceanu de 75, Barac de 76, mitropolitul Veniamin Costache de 78 şi George Bariţ de 80.

În vârstă de peste 80 de ani: Florian Aron 82, Timotei Cipariu de 82, iar George Asache de 83 de ani.

Toţi scriitorii noştri au murit în ţară, singur Bălcescu a murit în străi­nătate, în Italia, ca exilat.

Au murit de oftică: Sihleanu, Câr­lova, Depărăţeanu, Bălcescu, Lam­brior, Niculeanu, Zamfirescu şi Filimon.

De alienaţie mintală: Andrei Mure­şanu, Eminescu, Ilarian, Eliade Rădulescu şi George Lazăr.

Ceilalţi au murit de felurite boale şi de bătrîneţe". Fără să analizăm veridicitatea analizei de mai sus (la câţiva literaţi, vârsta nu corespunde anilor publicaţi în biografiile oficiale!), ne întrebăm dacă a existat vreun critic sau analist literar care să actualizeze această statistică (din 1911!), pentru toţi literaţii români ai sec. al XX-lea?