(VIDEO) ÎN CULISELE AEROPORTULUI SIBIU: CUM SE POARTĂ LUPTA PENTRU DESTINAȚII

Aeroportul Internațional Sibiu (AIS) își datorează prezentul (ba chiar și viitorul!) unor decizii fără de care astăzi putea să fie irelevant sau chiar mai rău. Firește, actul de naștere, Decretul din 1943, construcția primei clădiri (în 1948, demolată odată cu începerea construcției primei piste betonate), a celei de-a doua clădiri (aerogara, demolată în 2023) –  sunt importante, însă rezistența în timp, mai ales în timpurile de după 1989, atunci când totul s-a schimbat, a depins de alte hotărâri: statutul de Aeroport Internațional (obținut în 1992), investițiile din 2007 și cele din 2024 sunt acestea  și reprezintă capitole unei istorii care se scrie și astăzi, cu relevanță pentru viitorul întregului județ.

Ar merita, poate, evocate numele celor care le-au făcut posibile, odată cu sublinierea importanței lor pentru comunitate. Fiindcă fără zborurile internaționale, mai cu seamă fără cele spre și dinspre marile orașe din Germania, Sibiul era azi total diferit. La fel și fără primul terminal modern (cel inaugurat în 2007). In plus, sunt greu de imaginat șansele reale ale Sibiului de a găzdui în 2019 Summitul șefilor de state și guverne fără investițiile din 2007 de la aeroport și tot atât de dificil de crezut că județul Sibiu găsea undeva bani pentru dezvoltarea AIS dacă rata proiectul din 2024 (început, de fapt, în 2023). A fost ˝ultimul tren˝ posibil cu fonduri europene, iar fără acești bani, atingeam curând capacitatea maximă de operare și în raport cu marii vecini, Timișoara și Cluj, pierdeam orice atu.

Însă istoria și nu acest articol le va face dreptate celor care au luat deciziile de mai sus. Dacă nu erau ei și inspirația lor, probabil că astăzi nu mai avea în jurul a ce să se poarte dezbaterea preferată a multor internauți sibieni, cea referitoare la numărul de curse de pe Aeroportul Internațional Sibiu…

Marius Gîrdea este director general al AIS din 2014, după zece ani de funcții și răspunderi (comandant adjunct, șef de serviciu, director operațiuni etc.) la Aeroportul Băneasa din Capitală. Este din Baia Mare, a terminat Inginerie Aerospațială la București și are un master în Științele Comunicării și Managementul Proiectelor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Este la final de mandat, mai corect și mai sincer  între mandate, acesta fiind motivul dialogului purtat la PODCAST-ul TRIBUNA, disponibil pe www.tribuna.ro.

Director general al AIS intră în detalii pe care mulți nu le cunosc sau le ignoră atunci când își dau cu părerea în legătură cu activitatea aeroportului sibian. Complexitatea unei instituții in care își desfăsoara activitatea zeci de angajați din alte instituții (Poliție de Frontieră, Vama, SRI, ROMATSA) și care se întinde pe o suprafață cât 420 de terenuri de fotbal, este greu de cuantificat, însă dialogul de astăzi din Tribuna reușește să ofere informații vaste pentru înțegerea acesteia.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

DESTINAȚIILE, ETERNA POVESTE

Marius Gîrdea a acceptat să răspundă la toate întrebările, indiferent de natura lor. A oferit detalii în legătură cu accidentul în care a fost implicat în 2024, soldat cu decesul unui om, cu privire la ancheta Parchetului European referitoare la proiectul de extindere a AIS, dar, mult mai important, a fost de acord să explice, pe îndelete, într-o discuție de aproape trei ore, cum funcționează o industrie pe harta căreia se află și Sibiul.

Numărul de curse (de fapt numărul de destinații!) este problema nu a majorității, ci a absolut tuturor sibienilor care călătoresc. Și este, indiferent câtă lume crede asta, și problema principală a colectivului AIS. Toți cei de acolo își doresc ca de la Sibiu să se poată ajunge direct în cât mai multe locuri din lume și cât mai des posibil, dar spre deosebire de noi ceilalți, ei cunosc (și trebuie să folosească în munca lor) câteva realități. Una dintre ele este  pur geografică! Aceeași geografie care ne avantajează altfel, pare să ne dezavantajeze de această dată. Suntem foarte aproape de Timișoara și Cluj, județe cu populație multă (inclusiv în capitale). În plus, densitatea populației în zona de deservire a AIS este sub media pe țară, iar relieful nu avantajează nici el.

Marius Gîrdea explică în PODCAST cum funcționează industria și ce face echipa de la AIS pentru a atrage companii, cum acestea au propriile informații din teren și nu pot fi convinse de altceva decât de cifre. Marii operatori, mai ales low cost știu exact (fiindca gestionează direct datele)de unde sunt cei care cumpără bilete și spre ce destinații.

De altfel, eșecul repetat al cursei Sibiu-București, indiferent de cine a fost operată, îndreptățește companiile să aibă acest tip de comportament și ar trebui să determine ceva mai multă profunzime în analiză acelora care, de după tastatură, cer fără oprire curse de pe AIS.

Astăzi, echipa Aeroportului este în discuții cu ˝toți cei care se mișcă˝ în România, așa cum spune Marius Gîrdea. Este o muncă pe mai multe planuri protejată în fazele inițiale de un firesc secret comercial. O posibilă cursă Sibiu-Istanbul se întrezărește pentru la anul, însă nici măcar directorul nu a intrat în detalii.

VIITORUL… CIVIL, MILITAR ȘI CARGO

Marius Girdea estimează că AIS va atinge anul acesta 700 de mii de pasageri, adică se va apropia de nivelul de dinainte de pandemie. Viitorul pe care și-l imaginează pentru organizația pe care o conduce include două mari proiecte, dependente de finanțări considerabile, altele decât locale: terminalul cargo, cel care ar permite diversificarea activității, creșterea operațiunilor și a încasărilor și terminalul militar, cel care ar conduce de asemenea la creșterea operațiunilor, dar ar degreva și terminalul actual de prezența ceva mai complicată a militarilor printre călătorii civili. Sunt două demersuri despre care Marius Gîrdea oferă detalii interesante în PODCAST-ul TRIBUNA.

Un subiect inedit in dialog este, poate, și cel referitor la prezența aeronavelor prezidențiale pe AIS în timpul mandatelor Klaus Iohannis.

Terminalul inițial al Aeroportului Sibiu.Sursa: Arhiva Aeroportului Internațional Sibiu

REPERE DIN TRECUT

1943: Emiterea Decretului nr. 1149, publicat în Monitorul Oficial nr. 110/13.05.1943, privind exproprierea în scop de utilitate publică, în favoarea Ministerului de Război, a terenului din Turnișor în vederea realizării aeroportului. Aeroportul consta într-o pistă înierbată și trei barăci din lemn de brad.

1947: Aeroportul Sibiu are 11 angajați și face parte din Direcția Aviației Civile.

1948: Se construiește prima clădire, demolată ulterior odată cu realizarea pistei betonate. Se înființează Agenția de bilete de pe strada N. Bălcescu, devenită ulterior Agenție Tarom.

1957: Începe construcția aerogării, pe baza unui studiu elaborat în anul 1954.

1959: Este pusă în funcțiune aerogara, compusă din parter, etaj, turn de control și sală de așteptare. A fost demolată în primăvara anului 2023.

1963: Se pune în funcțiune clădirea radiofarului, existentă și astăzi.

1970: Devin operaționale pista betonată, platforma de îmbarcare-debarcare și căile de rulaj a căror construcție a început în anul 1969. Se pun în funcțiune clădiri tehnice (uzina electrică proprie, atelier, garaj etc.) și clădirea observator meteo cap de pistă.

1971: Sunt date în exploatare balizajul pistei și dispozitivul luminos de apropiere de intensitate medie care permit funcționarea aeroportului pe timp de noapte.

1975: Devine operațională clădirea radar, construcția și instalațiile aferente. În anul 1975 Aeroportul Sibiu înregistrează 3.262 decolări și aterizări, 21.274 îmbarcări și 18.579 debarcări.

1977: Aeroportul Sibiu ajunge la 113 angajați, 5.330 de decolări și aterizări.

1992: Aeroportul Sibiu devine Aeroport Internațional.

2002: Compania Austrian operează de pe Aeroportul Internațional Sibiu.

2007: Este inaugurat, la data de 14 septembrie, noul terminal al Aeroportului Internațional Sibiu. Compania Lufthansa marchează primul său zbor de pe Aeroportul Internațional Sibiu: cursa Sibiu-Munchen, operată cu o aeronavă Dash 8-300.

2016: Aeroportul Internațional Sibiu devine Bază de operare a companiei Wizz Air.

2017: Aeroportul Internațional Sibiu atinge borna de o jumătate de milion de pasageri.

2019: Aeroportul Internațional Sibiu înregistrează 729.160 pasageri, 8.514 decolări și aterizări.

2024: Investiție de peste 64 milioane de euro la AIS.

Inaugurarea pistei betonate, Tribuna, 3 decembrie 1970

SIBIUL ȘI AVIAȚIA

Sibiul este un oraș cu istorie în aviație, deși pare mai popular prin alte repere ale trecutului. Primul zbor, un adevărat eveniment pentru comunitate, a avut loc în 1911 și l-a avut în rol principal pe nimeni altul decât Aurel Vlaicu. S-a întâmplat în locul cunoscut pe atunci drept câmpul de instrucție – astăzi cartierul sibian Hipodrom.

După Primul Război Mondial pe câmpul de instrucție, legat deja de numele lui Vlaicu, se amenajează un mic teren de zbor. „Gazeta Transilvaniei” relatează în 1929 cum, în acel loc, la Sibiu erau aduse coletele poștale cu un avion care transporta și pasageri pe ruta București-Cluj. În aceeași perioadă, „Aeroclubul Albastru”, organizează la Sibiu, cursuri de zbor fără motor. Anul 1936 este, însă, cel care reaprinde interesul față de zbor printr-un mare miting aviatic: „Sibiu, 7 Sept. 1936: Sub auspiciile Aero Clubului Albastru, la Sibiu a avut loc Duminică în 6 Septembrie sub patronajul dlui general Economu un mare meeting de aviație pe aeroportul Sibiu, în asistența unui public de peste 15.000 persoane (…) La orele 10.30 dimineața au sosit trei avioane Caudron de la Aeroclubul Brașov. Până la orele 12 au fost efectuate zboruri de plăcere cu cei dornici a primi botezul aerului. Aproape 500 de persoane au ținut cu acest prilej să primească botezul aerului…” – scrie în „Gazeta Transilvaniei”, în septembrie 1936.

Începe, în urma acestui miting, planificarea Aeroportului de astăzi, din Turnișor. Un articol din ziarul „Curentul”, de la acea vreme, explică: „La Sibiu se va folosi, de asemenea, până la organizarea aeroportului de la Turnișor care a trebuit să fie expropriat de Primărie, terenul de instrucție al garnizoanei locale.”

Începe, deci, amenajarea Aeroportului Sibiu la nord-vest de comuna Turnișor, iar în 1943 acesta devine operațional. În mod evident, Aeroportul Sibiu nu dispunea atunci de terminal sau de facilități precum cele de azi, nici măcar de pistă betonată, dar avea la dispoziție o suprafață totală de 174 de hectare. Primele aeronave care au decolat de pe noul aeroport erau de tip Lockheed și aparțineau companiei naționale LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat), precursorul companiei TAROM de astăzi. Acestea efectuau zboruri pe rutele București – Sibiu – Arad și București – Sibiu – Oradea. „Gazeta Sibiului” informează și cât costa pe atunci un bilet Sibiu-București sau Sibiu-Arad: „începând cu data de 3 Mai, s-au pus în circulație avioane ale LARES pentru persoane pe distanța București—Sibiu—Arad și retur. Ele vor circula în zilele de Luni, Miercuri și Vineri, după următorul orar: Pleacă din București la orele 9; sosește la Sibiu, la orele 10.10; pleacă din Sibiu la orele 10.20 și sosește la Arad la orele 11.30. Costul unui bilet din Sibiu până la București, este de Lei 6000, iar până la Arad de Lei 4900”.

În 1945 se vorbește și despre prima cursă internațională cu escală la Sibiu, iar oamenii de afaceri erau îndemnați să profite de ea. „Se aduce la cunoștința publică și în deosebi cercurilor economice din regiunea Sibiului, că în curând urmează a se deschide o linie aeriană internațională, care va avea escală la Sibiu (…) Această linie deservește atât traficul de călători, cât și traficul de poștă și coletărie rapidă. (…)”- scrie în „Gazeta Sibiului” din 8 iulie 1945. Însă perioada comunistă este cea în care Aeroportul de la Sibiu devine unul modern. În 1959 se dă în folosință prima clădire a Aeroportului, compusă din parter, etaj, turn de control, dintr-o sală de așteptare cu o capacitate de operare de 50 pasageri/flux de îmbarcare/debarcare și depozit de mărfuri.

Linia de autobuz care avea să însoțească amintirile sibienilor până după Revoluția din 1989, cea din centru până la Aeroport a fost deschisă în 1963, iar în 1969 a început construcția pistei betonate. Presa vremii explică efortul realizării acesteia din urmă, evocând dislocarea a peste 200 de mii de metri cubi de pământ și turnarea a 37 de mii de metri cubi de beton. Inaugurarea noii piste are loc în decembrie 1970: „Marți după-amiază a avut loc inaugurarea noii piste betonate a Aeroportului din Sibiu. La festivitate au participat tovarășii Richard Winter, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, Vidor Mureșan, secretar al Comitetului județean de partid, Aurel Cristea, primarul municipiului Sibiu și alte persoane oficiale. Din partea Ministerului de resort a fost prezent Sever Scripcaru, director în Ministerul Transporturilor. Ora 15.30: Moment solemn. Tovarășul Richard Winter îi felicită pe constructori pentru darea în folosință a acestui important obiectiv, înainte de termen. Se taie apoi panglica inaugurală. Și nu după multă vreme, din înaltul cerului, își face apariția prima pasăre care va duce vestea în alte orașe mari ale țării: un I.L. 14, întâia navă aeriană de mare capacitate care aterizează la Sibiu….“ – Tribuna Sibiului, 3 decembrie 1970. După Revoluție, în 1992, Aeroportul este deschis traficului internațional, primele destinații fiind Munchen și Stuttgart.

Tribuna, 15 septembrie 2007