Probabil că nu toţi ştiu faimosul strigăt al regelui Richard al III-lea (1483-1485), pe câmpul de luptă de la Bosworth. Cel puţin aşa ne spune Shakespeare: rămas fără cal în luptă, regele englez promitea coroa­na regatului celui care-i va da un cal, pentru a continua bătălia sau pentru a putea fugi, să-şi salveze pielea. Nici unul dintre slujitorii lui nu i-au dat calul "salvator", aşa că a fost lesne de ucis.
Cronicarul Ion Neculce povesteşte că, în bătălia de la Schei (1486), fiindu-i ucis calul, Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a fost salvat de unul dintre oştenii lui, aprodul Purice: "Doamne, eu mă voi face o moviliţă (adică s-a pus capră -n.i.d.) şi vino de te sui pe mine şi încalecă. Şi s-au suit pe dânsul Ştefan-vodă şi au încălecat pe cal. Şi au zis Ştefan-vodă: "Sărace Purece, de-oi scăpa eu şi tu, atunci ţi-i schimba numele din Purice (în) Movilă. Şi-au dat Dumnezeu de-au scăpat amândoi şi l-au şi făcut boier, armaş mare pe Purece. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileştilor, de au agiuns de au fost şi domni dintru acel neam". A fost ultima confruntare a lui Ştefan cu turcii, după care s-a supus acestora până în 1504, când a murit, lăsând un celebru testament, pe care ar fi bine să-l mai ştie românii zilelor noastre. Tot Ion Neculce zice: "Şi când au murit Ştefan-vodă cel Bun au lăsat cuvânt fiu­ lui său, lui Bogdan-vodă, să închine ţara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sunt mai înţelepţi şi mai puternici".
Poveşti frumoase despre evenimente dramatice, dar îmi place mai mult istoria povestită de cronicari şi de scriitori decât cea reală, lipsită de farmec.
Şi, ca să revenim în actualitate, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a făcut cadou reginei Elisabeta a Il-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord, la împli­nirea a 70 de ani de domnie… un cal! Dar nu unul oare­care, ci unul din Garda Republicană, pe nume Fabuleu de Maucour, de 7 ani, despre care generalul Eric Bio Farina a spus că este "calul far al regimentului". Gestul de a oferi un cal în dar este ceva ieşit din comun, doar în 2018, preşedintele Chinei bucurându-se de această onoare. Francezii, ştiind pasiunea reginei pentru cai, au considerat că era cel mai potrivit cadou. După o călătorie de 12 ore cu feribotul, însoţit de cel care-l avusese în custodie, Fabuleu de Maucour a ajuns la castelul Windsor, fiind predat regimentului de Gardă regal, devenind proprietatea reginei. Nu ştiu cum a reacţionat suverana, fiindcă reporterii de la revista Paris Match n-au mers mai departe, dar bănuiesc că a luat la cunoştinţă şi a pus un secretar să-i scrie lui Macron o epistolă de mulţumire, pe care a semnat-o mânu propria. Dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că ges­tul lui Macron a fost cam forţat, trimiţându-i unei femei de 96 de ani un cal, ea neputându-şi încăleca de o vreme nici cei doi ponei atât de iubiţi… Dar, pe de al­tă parte, ce-ai putea să-i mai dai unui bătrân care are de toate în afara anilor tinereţii?